Opinii & Eseuri

Teatrul Naţional din Bucureşti a adăugat în repertoriu, începând din 13 aprilie 2024, un nou spectacol-eveniment, cu mare potenţial de box-office, de data aceasta regizat nu de Radu Afrim sau Silviu Purcărete, ci de unul dintre cei mai cunoscuţi regizori europeni, germanul Thomas Ostermeier. Acesta e cunoscut deja publicului...

Vin rar, dar cu nostalgie la minunata sală a Teatrului „Bulandra” de la Grădina Icoanei, denumită „Toma Caragiu”, după gloriosul actor şi director al acestui teatru, strivit la cutremurul din 1977 şi căruia, împreună cu Valentin Silvestru, în anii ’90, i-am montat o placă memorială la fostul domiciliu, cu...

Piesa este prin excelență un exercițiu de maieutică în trei episoade, adică o metodă prin care se urmărește ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor și a dialogului. Mamet plonjează direct în ‘iad’ și oferă o demonstrație de cum se ajunge acolo pornind de la cele mai bune intenții.

Recent, am asistat la două premiere naţionale bucureştene pe două texte grele, ambiţioase şi neconvenţionale, care ies din genul teatrului de consum, fără să intre totuşi în cel de artă, planând într-o zonă artistică gri care ne provoacă sensibilităţile şi ne îndeamnă la reflecţie. Aş dori să le semnalez,...

Dramaturgia soresciană stă sub semnul poeziei filosofice exprimată paradoxal, cu un umor fin, de substanţă şi cu un timbru al vocii unicat, aşa cum a observat la timpul respectiv George Călinescu. Nu ştiu cât de mult s-au bucurat colegii de poezie de succesul sorescian al celui considerat singur printre...

La Teatrul „Ion Creangă”, în era telefoanelor mobile care au umplut sala din Piaţa Amzei şi pe care apar tot felul de năzdrăvănii, jocuri, cazinouri, arme de ucidere în masă, filmuleţe deocheate pentru adulţi, la care se uită şi unii copii, revenirea la Ion Creangă şi la puritatea copilăriei...

La Teatrul Infinit, care oferă adăpost scenic multor trupe independente, am vizionat recent spectacolul Spitalul Bagdasar, inspirat din bolile contemporane care se tratează cu dificultate numai în spitalele de nebuni, dar şi de oameni normali. Suntem departe de Spitalul special al lui Iosif Naghiu, inspirat din perioada Revoluţiei din...

Este foarte rar şi nu uşor să faci ceva cu totul original şi în artă, şi în teatru. Există sentimentul că totul a fost făcut şi că nu se poate decât să vii cu variaţiuni pe teme deja făcute sau cu reîntrupări ultramoderne de lucruri deja făcute şi deja...

Nu am avut niciun fel de informaţie despre spectacolul Grand Hotel Danemarca (titlu care rima cu Grand Hôtel „Victoria Română”, acolo unde dramaturgul a scris celebrele cuvinte: „Auz enorm şi văd monstruos”). De fapt, este o adaptare cu totul nonconformistă şi teribilistă a capodoperei shakespeariene Hamlet. În timpul desfăşurării spectacolului,...

Radu Afrim extrage din nou aur teatral, de data aceasta din dramele de zi cu zi ale două familii bistriţene aflate la doar câţiva oameni distanţă de noi, scrise cu măiestrie de poetul, prozatorul şi dramaturgul bistriţean Dan Coman, pe care l-a mai montat cu succes (Inimă şi alte preparate din carne de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, premiul UNITER 2021, pe care nu l-am văzut). Este un spectacol poetic și plin de emoție despre două familii destrămate de migraţie, reunite prin WhatsApp şi vizite sporadice, afectate de traume ascunse pe care nu le spun nimănui.