În unanimitatea artificială fabricată în favoarea politicilor woke din ultimii ani, inițiată de partidul democrat american și exportată, sau mai bine zis încurajată și în Uniunea Europeană, cenzura opiniilor contrare era o armă necesară pentru a masca cât erau, de fapt, de nepopulare. Cenzura, alături de sora ei mai subtilă — autocenzura — formau împreună un „pistol invizibil” îndreptat spre tâmpla cetățenilor, ascuns în sertarul propagandei, pentru a facilita implementarea acestor politici pretins democratice. Surpriza acestor rezultate electorale amintește de iluzia regimului Ceaușescu, care ajunsese să creadă cu naivitate că poporul român îmbrățișase de fapt comunismul și dictatura.
Nimeni nu avea nevoie de această cenzură și autocenzură în anii 90 de pildă, și nimeni nu discuta despre dezinformare sau mis-informare, pentru că aceste politici extreme— open borders, cancel culture, cel de-al treilea sex, anihilarea idei naționale în favoarea globalismului, politicile DEI, etc—încă nu fuseseră lansate.
Ce ne spune victoria atât de covârșitoare a lui Donald Trump, care a câștigat și votul popular și cl electoral, și senatul și camera reprezentanților în condițiile în care democrații americani au avut de 3 ori mai mulți bani, iar 80% din mass media și 99% din Hollywood au fost de partea lor? Tocmai această falie din ce în ce mai mare între narațiunile oficiale negative propagate neîncetat în toată mass media și sentimentul popular pozitiv față de politicile susținute de Donald Trump și mișcarea istorică pe care a creat-o, Make America Great Again. Ce mai semnalează este faptul că aceste organisme guvernamentale și non guvernamnentale au ajuns să creadă – ca și regimul Ceaușescu – în legimitatea acestor activități de gaslighting (convingerea publicului de realități fictive propagandistice contrare cu realitatea, cum ar fi de pildă că nu există inflație, sau că e mult mai mică decât o trăiesc majoritatea oamenilor – cam cum (regimul) Ceaușescu ne spunea că o ducem bine deși majoritatea românilor trăiau intr-o penurie grotescă).
Un cetățean liber și mai ales un jurnalist ar trebui să poată să susțină orice poziție dorește și să chestioneze orice lucru care i se pare, pe bună departe problematic — cu atât mai mult cele delicate care pot ofensa pe x și y — cu excepția acelor cazuri când se fabrică evidență falsă și se propagă cu bună știință pentru distrugerea unui competitor, politic sau de altă natură. Un argument eronat făcut cu bună credință nu trebuie amendat cu bani sau alte metode represive ci combătut cu un argument mai bun.
Într-un videoclip din decembrie 2022, redistribuit recent pe X de Elon Musk, Trump prezenta un plan detaliat pentru restaurarea libertății de exprimare și eliminarea „regimului de cenzură de stânga,” promițând acțiuni imediate odată cu preluarea mandatului.
„Când voi fi președinte, acest întreg sistem corupt de cenzură și control
al informației va fi eradicat complet. Nu va mai rămâne nimic. Prin restaurarea libertății de exprimare, vom începe să ne recâștigăm democrația și să ne salvăm națiunea.”
El a continuat, spunând că „Dacă acest drept fundamental este lăsat să dispară, atunci celelalte drepturi și libertăți vor cădea ca piesele de domino. De aceea, astăzi îmi anunț planul de a distruge regimul de cenzură de stânga și de a revendica dreptul la libera exprimare pentru toți americanii. Și „revendica” este un cuvânt foarte important în acest context, pentru că ne-au luat acest drept.”
Planul Trump pentru protejarea libertății de exprimare, ar putea influența, pe viitor, și politicile europene:
- Un decret prezidențial care să interzică agențiilor statului federal să colaboreze cu organizații private pentru a restricționa libertatea de exprimare. Deși directivele executive oferă soluții temporare, ele pot genera un impuls pentru legi formale.
- Investigații ale Departamentului de Justiție privind activitățile de cenzură practicate în ultimii ani, care ar putea duce la urmăriri penale pentru încălcări ale drepturilor civile și ale reglementărilor electorale.
- Modificarea protecțiilor oferite de Secțiunea 230 pentru a asigura că marile companii de tehnologie nu descurajează cu nici un tip de algoritm conținutul politic cu care conducerea și angajații nu sunt de acord (la fel cum o companie de telefonie nu are tendințe părtinitoare cu privire la ce se discută pe telefoane).
- Sancțiuni financiare pentru universitățile care se angajează în practici de cenzură, inclusiv reducerea sau retragerea fondurilor federale. Această inițiativă este în concordanță cu angajamentul lui Trump de a sancționa antisemitismul în prima zi de mandat.
- Un „Bill of Rights digital” pentru protejarea libertăților virtuale ale cetățenilor americani.
Pe larg
Trump a declarat că va emite un ordin executiv imediat după preluarea mandatului, care să interzică entităților federale să colaboreze cu orice organizații pentru a restricționa libera exprimare legală a americanilor. Președintele ales a spus că va direcționa Departamentul de Justiție să examineze toți participanții la sistemul actual de cenzură online și să întreprindă acțiuni legale pentru încălcările identificate. Aceste investigații vor viza posibile încălcări ale drepturilor civile, legislației electorale, reglementărilor financiare de campanie, statutelor antitrust, Actului Hatch și altor infracțiuni legale.
De asemenea, Trump a cerut Congresului să modifice Secțiunea 230, limitând capacitatea platformelor online de a cenzura conținut. Aceste platforme ar trebui să beneficieze de imunitate doar dacă demonstrează neutralitate, transparență și corectitudine. Ar trebui să se concentreze pe eliminarea conținutului ilegal și să-și reducă autoritatea de a restricționa discursul legitim, a declarat el.
„Dacă vreo universitate americană este descoperită că a fost implicată în activități de cenzură sau în interferențe electorale, precum marcarea conținutului de pe rețelele sociale pentru eliminare sau includere pe liste negre, acele universități ar trebui să piardă fondurile federale pentru cercetare și sprijinul federal pentru împrumuturile studențești pentru o perioadă de cinci ani sau mai mult,” a adăugat el.
Liderul în vârstă de 78 de ani a promis să stabilească legislații cu consecințe penale clare pentru oficialii federali care colaborează cu entități private pentru a ocoli drepturile constituționale. Fără alegeri corecte și control la granițe, integritatea națiunii noastre este compromisă.
Pentru a aborda problema platformelor mari infiltrate de foști membri ai „deep state” și oficiali din serviciile de informații, Trump a propus o perioadă de interdicție de șapte ani înainte ca orice angajat al FBI, CIA, NSA, DNI, DHS sau DOD să poată ocupa un post la o companie care deține cantități mari de date despre utilizatorii americani.
În final, Trump a îndemnat Congresul să adopte un „Bill of Rights digital,” care să asigure dreptul la proces digital și să necesite ordine judecătorești pentru eliminarea conținutului. Utilizatorii ar trebui să fie notificați cu privire la restricțiile contului, să primească explicații pentru astfel de acțiuni și să aibă posibilitatea de a contesta deciziile. Adulții ar trebui să aibă opțiunea de a renunța complet la moderarea conținutului, dacă doresc.
Trump a subliniat natura fundamentală a libertății de exprimare și a spus: „Dacă nu avem libertate de exprimare, nu avem o țară liberă.”
Alte priorități ale administrației Trump
- Instaurarea obligativității prezentării unui act de identitate la vot la nivel federal (în prezent, fiecare stat are politici diferite)
- Controlul granițelor pentru reducerea imigrației ilegale necontrolate
- Eliminarea impozitelor pentru pensionari, ore suplimentare și bacșișuri
- Scăderea impozitelor generale prin reducerea cheltuielilor statului și închiderea unor agenții
- Reducerea birocrației și a reglementărilor care limitează inițiativa privată
- Instaurarea de tarife comerciale pentru a stimula repatrierea fabricilor și a producției în SUA
- Un congres și o presă mai reprezentative pentru interesele și preferințele cetățenilor, pe fondul scăderii încrederii americanilor în aceste instituții (în prezent, doar 14% mai au încredere în ele, potrivit sondajelor)
La toate acestea se adaugă agenda lui Robert F. Kennedy, Make America Healthy Again, de a investiga și impiedica relațiile ‘incestuase’ dintre guvernul federal și industriile alimentare și farmaceutice care îmbolnăvesc și jecmănesc poporul american.
Vom vedea cum for evolua lucrurile, dar un lucru e cert. Trăim vremuri interesante.
Articol de Alexandra Ares
