Preţul încălzirii scării unui bloc în luna decembrie 2024 s-a dublat faţă de 2022 şi s-a triplat faţă de 2021. Bucureştenii sunt uimiţi şi mai ales indignaţi de explozia arbitrară a facturilor la încălzire, în ciuda faptului că preţul gigacaloriei nu a fost majorat decât o dată în toată această perioadă (în 2023, cu 16,2%). Creşterile aberante ale costurilor ridică întrebări: Ce se întâmplă la Termoenergetica şi de ce PMB permite aceste scumpiri abuzive?
În 2023, preţul gigacaloriei pentru populaţie în Bucureşti a fost majorat de la 284 de lei la 330 de lei. Această scumpire cu 16,2% a fost decisă de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) şi implementată de Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti (CMTEB).
Principalele partide responsabile pentru această majorare au fost PSD şi PNL, care au avut majoritatea în CGMB, motivând decizia prin necesitatea acoperirii costurilor crescute ale energiei şi întreţinerii infrastructurii de termoficare. Primarul Nicuşor Dan (USR) a avut un rol limitat în procesul de aprobare, dar a fost criticat de cetăţeni şi opoziţie pentru că nu a intervenit suficient pentru a proteja interesele locuitorilor din Bucureşti.
Contextul internaţional
Invazia Rusiei în Ucraina a dus la o explozie a preţurilor gazului, cu creşteri de până la patru ori faţă de nivelurile dinainte de război. De exemplu, preţul gazului la hub-ul european TTF a depăşit 350 EUR/MWh, faţă de 80 EUR/MWh anterior. Această majorare a fost determinată de restricţiile asupra gazului rusesc, iar incertitudinea privind sursele alternative a creat volatilitate pe piaţă. Chiar dacă preţurile au scăzut în 2023, acestea rămân mult mai mari decât înainte de conflict, iar reducerea nu s-a resimţit în Bucureşti.
Facturi nejustificate
Un exemplu concret este cazul meu: în decembrie 2022, am avut o factură de încălzire de 230 de lei, iar în decembrie 2023 aceasta a ajuns la 360 de lei, iar în decembrie 2024, factura mea a ajuns la 492 de lei, fără ca preţul gigacaloriei să fi fost modificat din 2023. Practic, în luna decembrie 2024, întreţinerea pentru o persoană a ajuns la 830 de lei, o dublare faţă de acum două ierni. De fapt, suma totală pentru toată scara blocului meu (încălzire) s-a triplat din 2021 (înaintea izbucnirii războiului din Ucraina). S-au triplat cumva salariile românilor din 2021? S-au dublat salariile din 2022? Nu, nici vorbă! De fapt, salariul mediu net a crescut cu doar aproximativ 12-13% în această perioadă. Astfel, aceste creşteri ale facturilor nu se corelează cu indicele oficial al inflaţiei (care a fost între 10 şi 15%) sau cu dobânzile bancare, care se situează în jurul valorii de 5% pe an, deşi ar trebui corelate cu inflaţia reală. De aceea, această situaţie este resimţită ca un jaf… De ce se permite?
Schimbări nefaste în metodologia de facturare
În august 2024, la doar un an după ultima majorare, Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) a cerut şi implementat o nouă metodologie de calcul al facturilor, care ia în considerare nu doar consumul de energie termică, ci şi alte costuri operaţionale, precum întreţinerea reţelei şi reparaţiile. Această decizie înrăutăţeşte şi mai mult situaţia consumatorilor casnici, cu cât mai mult cu cât – se suspectează – aceste companii de stat sunt căpuşate de firme de consultanţă care cer sume enorme pe servicii banale, fiind paralel afectate şi de ineficienţe care ţin de management defectuos şi contracte fără clauze de penalizare. (De exemplu, după reasfaltarea mult aşteptată a aleii din jurul lacului Parcului Tineretului, aceasta a început să crape la nici 6 luni de la darea în folosinţă. În mod normal, ar fi trebuit să existe o perioadă de garanţie a lucrării şi orice greşeală corectată imediat de constructori. Genul acesta de ineficienţe sunt peste tot.)
Chiar dacă această schimbare de facturare din august 2024 a dus la creşteri semnificative ale facturilor, totuşi nu explică pe deplin scumpirile. De exemplu, factura blocului meu la încălzire a crescut cu 10,23% în decembrie 2024 faţă de noiembrie, în ciuda întreruperii furnizării de căldură pentru câteva zile după alegeri şi a unei vremi mai blânde în decembrie decât în noiembrie. Genul acesta de scumpiri arbitrare, de la o lună la alta, dau cetăţenilor senzaţia că sunt jefuiţi şi că niciuna din instituţiile statului nu le apără interesele.
Pierderi masive transferate cetăţenilor
Sistemul de termoficare din Bucureşti este cunoscut şi pentru pierderile sale masive, ajungând în 2022 la 40% din energia termică produsă. Aceste pierderi, care au crescut în timp, se datorează în principal unui management defectuos (din 1990) şi unei reţele de conducte vechi, unele având peste 50 de ani, care necesită investiţii majore pentru modernizare. Întrebarea este: Cum protejează PMB şi partidele din CMTEB consumatorii?
Lipsa de acces la date şi control
Cetăţenii nu au acces la sistemul SCADA, care ar permite o verificare independentă a consumului şi costurilor. Această lipsă de transparenţă alimentează suspiciunile că facturile sunt umflate pentru a acoperi pierderi nejustificate sau de altă natură. De ce sunt bucureştenii obligaţi să plătească pentru un serviciu care nu este transparent şi care nu reflectă consumul real?
Fără un audit independent, fără acces la datele brute şi fără o reformă în gestionarea şi modernizarea sistemului de termoficare, bucureştenii vor continua să reprezinte o piaţă captivă, obligată să suporte costuri arbitrare care nu se justifică prin consumul real de energie. Este imperativ ca autorităţile să răspundă la aceste întrebări şi să aducă claritate, corectitudine şi stabilitate în sistemul de facturare, astfel încât locuitorii Capitalei să nu mai fie puşi în situaţia de a plăti pentru pierderile şi ineficienţele unui management defectuos.
Unde sunt soluţiile urgente pentru reducerea costurilor?
Partidele politice care se bat în piept pentru a obţine voturi ar trebui să se inspire din modelul Trump şi să se mobilizeze pentru a reduce mult aceste costuri la energie. Reducerea acestor costuri nu pare să fie însă o prioritate reală pentru nimeni, deşi scumpirile se reverberează în toate sectoarele, duc la inflaţie galopantă şi contribuie la scăderea drastică a calităţii vieţii (şi a multor produse).
Oare de ce?
Alexandra ARES
