În ziua de 16 martie 2026, în Clubul Academicienilor din cadrul Academiei Române, la iniţiativa Secţiei de Filologie şi Literatură, în prezenţa conducerii Academiei Române – reprezentată de vicepreşedintele acad. Marius Andruh (actualmente preşedinte) şi de secretarul general acad. Ioan Dumitrache –, precum şi a unor invitaţi de marcă din mediul academic, Uniunea Scriitorilor şi presa culturală, a avut loc un eveniment omagial intitulat Solfegiu în G major, dedicat memoriei dramaturgului George Genoiu (1933 – 2016).
Evenimentul a fost organizat şi susţinut de fiul dramaturgului, Cezar Genoiu, regizor, jurnalist, memorialist, scriitor, care a adus în prim-plan personalitatea şi opera unui autor de o incontestabilă forţă artistică.
Au participat profesori, studenţi – inclusiv de la Universitatea Hyperion, secţia Teatrologie –, precum şi reprezentanţi ai revistelor culturale – Contemporanul (redactor-şef: Aura Christi), Ateneu (director: Carmen Mihalache), Rinocerul (director: Dinu Grigorescu) – şi ai instituţiilor publice.
Intervenţiile au aparţinut unor personalităţi marcante ale vieţii culturale, între care academicieni, critici de teatru, redactori-şefi de publicaţii prestigioase şi reprezentanţi ai administraţiei culturale, evocând cu respect şi admiraţie contribuţia lui George Genoiu la dezvoltarea dramaturgiei româneşti: acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, acad. Marius Andruh, (vice)preşedinte al Academiei Române, Cristina Breahnă-Pravăţ, preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Aura Christi, redactor-şef revista Contemporanul, Ion Cocora, critic de teatru, scriitor, prof. Laura Pandelache, director al Colegiului Naţional „Ion Luca Caragiale” Ploieşti, Dinu Grigorescu, dramaturg şi critic teatral, conf. univ. dr. Ioan Dănilă, istoric literar, prof. univ. dr. Otilia Sîrbu, secretar ştiinţific al Secţiei de Filologie şi Literatură şi moderatorul evenimentului, Cezar Genoiu, scriitor, regizor şi amfitrionul întâlnirii culturale.
Toţi vorbitorii au subliniat importanţa dramaturgiei şi teatrologiei, precum şi necesitatea păstrării memoriei marilor spirite ale literaturii române. Chiar dacă fizic nu mai sunt printre noi, aceştia continuă să trăiască prin operele lor, constituind o veritabilă coloană infinită a spiritelor alese care susţin şi înalţă cultura română de-a lungul timpului.
Dramaturg, jurnalist, fondator de reviste culturale de prestigiu, autor de piese de teatru jucate pe numeroase scene, la radio şi la Televiziunea Română, George Genoiu a fost un reper al epocii sale. Scrisul său, concentrat asupra realităţilor social-politice de dinainte şi de după 1989, se remarcă prin luciditate, forţă şi autenticitate.
Opera sa este completată de un bogat corpus de cronici şi studii teatrale, publicate în reviste de profil şi în volume editate la editura „Rampa şi Ecranul”, spaţiu care a devenit, la rândul său, un loc de întâlnire pentru artişti, dramaturgi, regizori şi critici importanţi ai sfârşitului de secol al XX-lea şi începutului de mileniu III.
De origine ialomiţeană, format la prestigiosul liceu „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti, George Genoiu a devenit ulterior o personalitate marcantă a vieţii culturale băcăuane, care a dat o greutate specifică şi naţională revistei Ateneu – un focar de cultură pentru o lungă perioadă, care există şi astăzi. Venit la Bucureşti, în calitate de redactor-şef al revistei independente Scorpion, a reuşit să coaguleze în jurul său o impresionantă echipă de colaboratori, nume de referinţă precum Tudor Mărăscu, Augustin Doinaş, Octavian Paler, Valentin Silvestru, Mircea Ghiţulescu, prof. univ. Ion Toboşaru, Ileana Berlogea, Ludmila Patlanjoglu, Tudor Popescu, Iosif Naghiu, Paul Cornel Chitic etc.
Personalitate discretă, dar fermă, George Genoiu a evitat capcanele ideologice ale epocii, imprimând pieselor sale o autentică universalitate umană. Modestia, politeţea şi o etică a muncii dusă până la sacrificiu definesc un destin artistic construit cu răbdare şi luciditate într-o lume adesea zgomotoasă şi contradictorie.
Piesele sale – în special comediile satirice din ultima perioadă a vieţii – surprind cu acuitate anomaliile tranziţiei către economia de piaţă. Din păcate, ele nu au fost încă pe deplin redescoperite de regizorii contemporani.
Scenele noastre, dominate adesea de succesul de moment şi de presiunea financiară, nu acordă întotdeauna atenţia cuvenită dramaturgiei române – interbelice, postbelice sau postrevoluţionare. Această uitare, sperăm, nu este decât provizorie.
Evenimentul de la Academia Română reprezintă un exemplu necesar şi valoros. Nu toţi scriitorii au şansa unor urmaşi care să le valorifice opera cu rigoare şi pasiune. Demersul lui Cezar Genoiu – inclusiv prin realizarea unor materiale memorialistice şi interviuri cu personalităţi ale teatrului – aduce în actualitate portretul unui artist al cuvântului şi al replicii memorabile.
Într-o epocă marcată de o relativă indiferenţă faţă de trecut, astfel de iniţiative sunt esenţiale. Fără memorie culturală, nu poate exista un viitor solid.
Dinu GRIGORESCU
