Opinii & Eseuri

Am văzut la Teatrul Dramaturgilor Români Iona de Marin Sorescu, cu Lari Giorgescu în rolul principal, în regia experimentatului director de scenă Victor Ioan Frunză, şi tot aici am văzut, în premieră, şi Paracliserul lui Marin Sorescu, cu Claudiu Bleonţ în rolul omonim. La Teatrul Naţional voi vedea, probabil...

Poate cu aceasta ar trebui să înceapă orice destăinuire poetică. Cu explicarea lirică a resorturilor interioare, cu indicarea concentrată a traseului, cu intențiile, chiar dacă insuficient ordonate, referitoare la finalitatea demersurilor autorului. Dacă se adaugă la toate acestea şi o indicație a manierei, dinamice sau cumpănite, a fluxului care marchează...

Sărbătoarea Paștelui, moment central al creștinismului, ne invită să reflectăm nu doar asupra Învierii lui Hristos, ci și asupra fundamentelor spirituale care definesc identitatea poporului român azi. Biserica Ortodoxă Română rămâne un pilon al credinței creștine, jucând un rol esențial în prezervarea valorilor spirituale într-o Europă de Vest marcată de o creștere semnificativă a prezenței musulmane și de o secularizare accentuată. Acest articol explorează importanța Bisericii române în menținerea creștinismului, punând în contrast situația din România cu cea din țări precum Anglia, Suedia, Franța și Germania, unde influența islamului a devenit un subiect de dezbatere publică.

Florentin Popescu: Bună ziua, stimaţi telespectatori! Iată, ne întâlnim săptămânal la emisiunea noastră, Cafeneaua literară, unde probabil că mulţi dintre dumneavoastră v-aţi obişnuit să avem invitaţi de marcă, oameni de cultură, ctitori de fapte spirituale cu totul deosebite. Astăzi, avem plăcerea să discutăm cu un asemenea om de excepţie....

După taifunul alegerilor reprogramate de o Curte Constituţională departe de spiritul lui Iorgovan, pe care l-am cunoscut încă din tinereţe, şi foarte arogant instalată în fotolii şi privilegii, parcă dincolo de naţiune, nefiind un suveranist, ci un occidentalist, pentru că noi învăţăm de la Occident şi nu Occidentul de...

Există, la Dinu Grigorescu, o întrebare-paradox, formulată chiar de el, care definește șase decenii de creație sub asediul istoriei: teatrul ca hipnoză declanșează frenezie, sau frenezia teatrului este, intrinsec, hipnoză? Cazul său, disecat de Eugen Șerbănescu în această recenzie a volumului memorialistic„Hipnoza comediei”, este al unui rinocer à rebours: un spirit neîmblânzit, contondent, care și-a croit drumul prin „falsul existențial” al dictaturii comuniste transformând drama brută în material fisionabil literar, în comedie.

Îmi amintesc perfect anii 1951, 1952, 1953, epocă ce marca moartea lui Stalin şi, cu puţin înainte, naşterea Festivalului muzical de la Sanremo. Confuzia era totală. Braşovul se numea oraşul Stalin, iar artiştii momentului erau preocupaţi, înainte de toate, de propria supravieţuire. În parcul din Sinaia, noi, adolescenţii, vibram sufleteşte...

Veau să vă mărturisesc ceva, chiar de la început. Când am auzit prima dată despre inteligenţa artificială – că scrie poezii, pictează portrete, compune muzică –, reacţia mea, ca dramaturg, a fost un amestec de scepticism şi curiozitate. Poate o maşină să înţeleagă cu adevărat comedia umană? Poate simţi tensiunea...

Ce anume v-a atras inițial la universul lui Bernhard — revolta, ironia, sau felul în care transformă luciditatea în poezie? Bernhard m-a sedus încă din perioada studenției. Fascinația pentru el a continuat în timp, am citit multe dintre piesele sale în anii ’80. A urmat întâlnirea cu Livada de vișini,...

Comediile domnului Caragiale sunt jucate astăzi mai mult decât oricând, pe scene profesioniste şi de avangardă, cu o furie a recuperării care reafirmă o operă satirică aşezată la temelia teatrului românesc. În ciuda modernizărilor, a evoluţiei cosmice a omenirii, care schimbă dramaturgia şi literatura, opera lui Nenea Iancu continuă...