Magia muzicii idiș: De la folclor la Broadway și la Bob Dylan

Festivalul Internațional de Teatru Idiș, TESFEST 2024

0
102

Festivalul Internațional de Teatru Idiș a început ieri (28 mai 2024) cu un recital superb de muzică idiș susținut de Zalmen Mlotek (pian) și Avi Hoffman (vocal) din SUA. Cei doi au povestit istoria prieteniei lor de o viață prin intermediul cântecelor care i-au format, de la folclor idiș, la muzică pop, la creațiile evreilor Bob Dylan, Paul Simon și Billy Joel, și la musicalurile Fiddler on the Roof și  The Golden Land, aducând pe scena Teatrului Evreiesc din București farmecul, umorul, emoția, solidaritatea, înțelepciunea și geniul acestui popor.

Concertul lor a reprezentat o ilustrație pe viu a marii influențe evreiești asupra muzicii americane, din secolul 19 până azi. De la scenele teatrelor de vodevil până la mega hiturile de pe Broadway și renașterea muzicii folk, muzica idiş s-a împletit în țesătura culturii americane, îmbogățind-o cu profunzimea sa emoțională și muzicalitatea unică.

Zalmen Mlotek este o autoritate recunoscută la nivel internațional în muzica folclorică și de teatru idiș, precum și creator al unor noi musicaluri precum “The Golden Land”, care a fost în turneu în Italia sub sponsorizarea lui Leonard Bernstein, și “Those Were The Days”, nominalizat la două premii Tony. Ca director artistic al Teatrului Național Idiș din New York (NYTF) în ultimii douăzeci de ani, Mlotek a contribuit la revigorarea clasicelor idiș, a instituit subtitrări simultane în engleză și rusă la spectacole și a adus pe scena idiș artiști creativi de renume din televiziune, teatru și film, precum Itzhak Perlman, Mandy Patinkin, Sheldon Harnick, Ron Rifkin și Joel Grey. Viziunea sa a propulsat clasicele, inclusiv producțiile NYTF ale premierii mondiale a “Yentl” de Isaac Bashevis Singer în idiș (1998), “Di Yam Gazlonim” (Pirații idiș ai Penzance, 2006), opereta lui Rumshinky din 1923 “The Golden Bride” (2016) și aclamatul “Fidler Afn Dakh” (Scripcarul pe acoperiș în idiș, 2018). În timpul mandatului său la NYTF, compania de teatru a fost nominalizată sau a primit peste zece premii Drama Desk și patru premii Lucille Lortel.

Zalmen & Avi

Magia muzicii idiș și marea ei influență ei asupra muzicii americane

Muzica idiș, cu rădăcini adânci în cultura evreilor așkenazi, este mult mai mult decât o simplă formă de divertisment; este un mijloc puternic de exprimare a istoriei, tradițiilor și emoțiilor unui popor.

Vodevilul:

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, imigranții evrei au adus teatrul idiş în America, unde a prosperat în centrele urbane precum New York City. Influența muzicii idiş era evidentă în vodevil prin spectacolele entertainerilor evrei care combinau fără efort cântecele și umorul idiş în actele lor. Sophie Tucker, adesea numită „Ultima dintre mamele fierbinți”, și-a început cariera cântând cântece idiş și a trecut la vodevil, unde a devenit o vedetă importantă. Repertoriul ei includea melodii idiş și cântece influențate de profunzimea emoțională și stilul narativ al muzicii idiş, aducând această tradiție bogată publicului american mainstream.

Musicalurile de pe Broadway:

Influența muzicii idiş pe Broadway este profundă, în special prin lucrările compozitorilor și textierilor evrei precum George Gershwin, Irving Berlin și Jerome Kern. „Porgy and Bess” al lui Gershwin include melodii și teme care amintesc de tradiția muzicală evreiască. Irving Berlin, născut Israel Beilin, s-a inspirat din rădăcinile sale evreiești est-europene în multe dintre compozițiile sale, infuzând cântece populare precum „God Bless America” cu o profunzime lirică asemănătoare muzicii idiş. De asemenea, musicalul „Fiddler on the Roof”, cu partitura lui Jerry Bock și Sheldon Harnick, este direct bazat pe cultura și literatura idiş, iar muzica sa reflectă motive tradiționale evreiești.

Muzica Folk:

În timpul renașterii muzicii folk din anii 1960, cântecele idiş au câștigat proeminență prin artiști precum Pete Seeger, The Weavers și Theodore Bikel. Interpretările lui Seeger ale cântecelor „Tzena, Tzena, Tzena” și „Shalom Chaverim” au adus cântecele folk evreiești și idiş unui public mai larg, celebrând patrimoniul cultural evreiesc. Înregistrarea The Weavers a cântecului „Tzena, Tzena, Tzena” a devenit un hit, ilustrând integrarea fără cusur a muzicii idiş în tradiția folk americană. Theodore Bikel, un cântăreț folk și actor proeminent, a interpretat și înregistrat numeroase cântece idiş, păstrând și promovând bogatul patrimoniu muzical al evreilor est-europeni.

Muzica Pop contemporană:

În muzica pop contemporană, influențele idiş sunt evidente în munca artiștilor care se inspiră din melodii tradiționale evreiești. Trupe precum The Klezmatics și artiști ca Regina Spektor au încorporat aceste elemente în creațiile lor. The Klezmatics, câștigători ai premiului Grammy, fuzionează muzica idiş tradițională cu genuri moderne, creând un sunet dinamic și contemporan. Regina Spektor, cunoscută pentru stilul său eclectic, include adesea influențe est-europene în muzica sa, un omagiu adus patrimoniului ei evreu rusesc.

Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST ne reamintește o veche zicală evreiască, “idișul nu se vorbește, ci se cântă”, iar această ediție a festivalului promite să aducă pe scenă frumusețea și complexitatea acestei limbi.

Concertul a fost urmat la ora 20:30 de premiera musicalului “Împăratul klezmerilor”, regizat de Andrei Munteanu, o producție a Teatrului Evreiesc de Stat din România. Termenul “klezmer” provine din cuvintele ebraice „klei” (instrumente) și „zemer” (cântec), care împreună înseamnă „instrumente de cântec”. Klezmerii sunt muzicieni evrei tradiționali care cântă muzică klezmer, un gen înrădăcinat în tradițiile muzicale ale evreilor așkenazi din Europa de Est.

Klezmorim au fost muzicieni profesioniști care cântau la sărbătorile evreiești, în special la nunți, din perioada Renașterii până la începutul secolului al XX-lea. Ansamblurile tradiționale klezmer includeau de obicei instrumente precum, vioară, clarinet, țimbal, acordeon, trompetă și contrabas. Acești muzicieni aveau un rol vital în viața comunității evreiești, oferind fundalul muzical pentru evenimentele importante din viață și sărbătorile religioase. Tradiția klezmer a înflorit în ștetlurile și orașele din Europa de Est, în special în zone care acum fac parte din Polonia, Ucraina, România, Moldova, Belarus și Lituania.

Continuarea Festivalului

Festivalul continuă cu următoarea serie de evenimente:

Miercuri, 29 mai 2024: De la ora 19:00, publicul va putea viziona spectacolul “Amid Falling Walls”, o coproducție internațională a Teatrului Evreiesc de Stat din România și Folksbiene Theatre din SUA, cel mai prestigios teatru evreiesc din America.

Joi, 30 mai 2024 La ora 15:00 va avea loc proiecția documentarului “Gimpel the Fool Returns to Poland”, produs de Nephesh Theatre din Israel, cu intrare liberă. La ora 19:00, Teatrul Evreiesc de Stat din România va prezenta spectacolul “Lozul cel mare”.

Vineri, 31 mai 2024:  De la ora 11:30, se va desfășura premiera “Cina perfectă de Pesah”, un spectacol de teatru comunitar regizat și adaptat de Liat Farris Twaina, cu intrare liberă. Festivalul se încheie la ora 19:00 cu spectacolul “Bodo’s Ducks (Chatty Women)” prezentat de Yiddishpiel Theatre din Israel.

Ce înseamnă de fapt Idiș?

Idișul, o limbă vorbită de evreii așkenazi, are o istorie îndelungată și o semnificație culturală profundă. Deseori denumită “mame-lushn” (limba mamei), idișul este considerat a fi mai mult decât un mijloc de comunicare. Este o limbă bogată în tradiții și emoții, reflectând viața cotidiană și valorile evreiești.

Pe lângă idiș, evreii mai vorbesc și limba ebraică. Aceasta din urmă este limba sacră a iudaismului și, de asemenea, limba oficială a statului Israel. Idișul a fost predominant în comunitățile evreiești din Europa de Est, în timp ce ebraica a renăscut ca limbă modernă odată cu formarea statului Israel. Astfel, cele două limbi coabitează în cultura evreiască, fiecare având roluri distincte: idișul ca limbă a vieții de zi cu zi și a artei populare, iar ebraica ca limbă a religiei și a națiunii moderne.

Festivalul: O punte între trecut și prezent

În concluzie, Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST e o ocazie de a descoperi sau redescoperi celebra cultura idiș, indiferent de religie sau naționalitate.

Articol de Alexandra Ares

Avatar photo
Alexandra Ares este critic de teatru, dramaturg, romancier, scenarist şi producător de televiziune, născută în România şi naturalizată în SUA, unde a trăit 20 de ani. Are un doctorat în teatrul american contemporan şi studii de teatrologie la UNATC. De asemenea, are o specializare în Foreign Policy şi Global Political Economy la London School of Economics. A lucrat ca realizatoare la Redacţia Teatru a TVR (emisiunile „Gong”, „Scena”, „Maeştrii teatrului românesc”), corespondent TVR la New York, producător de ştiri interne la CBS News din New York, director de comunicare la ONU şi Programul ONU pentru Dezvoltare etc. Este autoarea, printre altele, a romanelor „Visătoarele” şi „Viaţa mea pe net” (Polirom), a cărţii de analiză dramatică „Sam Shepard: Rebelul rigorii mortale” (Tracus Arte), a colecţiei de piese „Teatru românesc contemporan” (Editura Academiei Române), care a fost nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor din 2023. Spectacolul ei, „Frumoasa adormită şi trezită”, a fost nominalizat la Premiile UNITER pentru cel mai bun spectcol radiofonic (regia: Diana Mihailopol). Comedia ei, „O bunică de milioane”, scrisă în colaborare cu D.G., se joacă la Teatrul Dramaturgilor Români din Bucureşti. În 2023, a avut câteva spectacole-lectură şi la New York. Este membru al Comitetului de conducere al Filialei Bucureşti – Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor, membru UNITER şi membru al PEN New York. Este câştigătoarea Premiilor Next Generation Indie Awards (NYC) și Readers Favorite (Miami), finalista Premiilor BOTYA Awards (Chicago) şi laureata Premiului Filialei Bucureşti – Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. www.alexandra-ares.com www.fundațiaspiritromanesc.ro
Subscribe
Notify of
guest

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments