SIDY THAL de Thomas Perle și Clemens Bechtel
Regia: Clemens Bechtel
Fanaticii sunt în stare de orice. La noi, multe crime politice petrecute în perioada interbelică sunt trecute sub tăcere, însă muşamalizarea adevărului nu foloseşte decât minciunii. Fascismul românesc a făcut multe victime, mari personalităţi ale culturii şi politicii bine cunoscute, dar şi multe crime necunoscute marelui public. Eu sunt avid de istorie şi încerc să trag concluziile din ea.
Am urmărit deci cu atenţie spectacolul oferit de Teatrul German de Stat din Timişoara, în coproducţie cu Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti, ceea ce în sine a însemnat o premieră absolută de colaborare foarte inspirată şi care trebuie continuată. Astfel de (co)producţii teatrale apropie Bucureştiul de alte zone ale ţării, spre beneficiul tuturor.
Spectacolul Sidy Thal a fost prezentat în trei limbi: idiş, germană şi română (la modul direct, prin intermediul căştilor audio; când a fost cazul, şi pe prompter). Deci, o comunicare trilingvă nu uşor de reţinut pentru un spectator mai puţin avizat, dar în consonanţă cu multiculturalismul.
Polilingvismul mi s-a adus în faţa ochilor în anul 1938, anul naşterii mele, care părea un an paşnic, dar fiind anul morţii reginei Maria şi cel premergător celui de Al Doilea Măcel Mondial, că despre Măcel ar trebui să vorbim când tot amintim despre Război. Măcelul înseamnă masacrarea unor mase de oameni total nevinovaţi, împinşi să ucidă semeni la fel de nevinovaţi în numele unor himere.
La 26 noiembrie 1938, un grup nihilist-extremist-ucigaş aruncă grenade de mână într-o sală de teatru unde evoluează cântăreaţa evreico-bucovineană Sidy Thal şi ansamblul său la Teatrul din Timişoara. Dramaturgul Thomas Perle şi regizorul Clemens Bechtel au reînviat atentatul cu ajutorul Mariei Mădălina Irimia de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România şi au creat o piesă documentară. Faptele sunt prezentate ca atare, în stil de reportaj, şi se bucură de interpretări revelatoare ale artiştilor timişoreni, într-un decor scheletic ce sugerează culisele unui teatru şi scena pregătirii asasinatului pas cu pas. Povestea secvenţializată lingvistic solicită o mare atenţie, pentru că orice detaliu ce scapă urechilor şi minţii nu poate fi recuperat decât ulterior. Sugerăm ca prompterul să devină un personaj foarte vizibil în toate spectacolele următoare. Evident că ce se petrece pe scenă emoţionează puternic, deşi ceea ce aşteptam să se întâmple şi să vizionăm, adică explozia propriu-zisă, nu a fost realizat, doar relatat, şi dintr-un plan secund.
Am admirat graţia şi eleganţa actriţelor din Timişoara şi chiar am savurat uşorul accent specific zonei, dar şi jocul celorlalţi interpreţi bine struniţi regizoral şi compoziţional: Enikő Blénessy (Sidy Thal / C. Codreanu), Silvia Török (F. Ghedeon), Daniela Török (O plasatoare / Voce), Olga Török (Zelma B.), Oana Vidoni (Elisabeth B.), Radu Brănici (Voce), Rareş Hontzu (I. Popa), Richard Hladik (P. Fleschin).
Decorurile şi costumele de epocă semnate de Şteff Chelaru şi Ioana Groza recompun epoca şi dau atmosferă. Muzica sumbră şi adecvată momentelor scenice (Dan Simion) contribuie la reuşita unui spectacol politic militant, emoţional şi tragic.
Spectacolul începe cu un prolog desfăşurat în ninunata sală a Sinagogii Mari care, în ciuda mărimii, oferă căldură şi meditaţii pentru spectatori. Urmează un pelerinaj stradal al spectatorilor printre blocuri cu căştile audio luminoase ce conferă un sentiment straniu, de sărbătoare populară de Revelion, de n-ar fi ceea ce este de fapt, adică revederea unor locuri unde s-au petrecut crime şi masacre. Condensarea umană m-a dus cu gândul asupra aglomerării unor oameni nevinovaţi capturaţi şi depozitaţi în lagărele de concentrare pe care le-am vizitat în tinereţe şi care au devenit muzee. Se transmite astfel spectatorului atent şi sensibil mesajul terifiant al drumului spre cuptoare.
Proiectul face parte din programul cultural naţional Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 şi este finanţat printr-un program derulat de Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş cu sume alocate de la bugetul de stat, în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României.
Cronică de Dinu GRIGORESCU
(Foto afiş: Teatrul Evreiesc de Stat; foto spectacol: arhiva D.G.)
SIDY THAL de Thomas Perle şi Clemens Bechtel
Regia: Clemens Bechtel
Decorul şi costumele: Şteff Chelaru, Ioana Groza
Muzica: Dan Simion
Documentare: Maria Irimia
Colaborare dramaturgică: Dan Druţă
Asistenţă de regie: Isolde Cobeţ
Înregistrări pentru audio-walk & video design: Alex Halka
Pregătire muzicală: Roxana Ardeleanu
Distribuţia:
Sidy Thal / C. Codreanu: Enikő Blénessy
F. Ghedeon: Silvia Török
O plasatoare / Voce: Daniela Török
Zelma B.: Olga Török
Elisabeth B.: Oana Vidoni
Voce: Radu Brănici
I. Popa: Rareş Hontzu
P. Fleschin: Richard Hladik
O coproducţie Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti – Teatrul German de Stat Timişoara
