Viaţa şi opera domnului Dinu Grigorescu, dramaturg, poet, prozator, critic teatral, jurnalist cultural, sunt fabuloase şi fascinante, de o bogăţie şi complexitate uimitoare în fapte şi realizări, aparţinând în principal domeniului teatrului, comediograful fiind autorul unei opere dramaturgice colosale. Şi astăzi, la vârsta de 87 de ani, domnul Dinu Grigorescu este de o energie inepuizabilă, lucrând mai departe la creşterea operei sale. Înfiinţând reviste (Scorpion, Trei pe un balansoar, Festival, Ciripit de păsărele, Rinocerul), scriind critică teatrală, abordând lucrări de istorie a dramaturgiei şi teatrului, punând bazele unor evenimente şi instituţii teatrale (Teatrul Scorpion, Teatrul Zamora), nu greşim dacă spunem că dl Dinu Grigorescu este personalitatea teatrală cea mai proeminentă a ultimei jumătăţi de secol. Este o memorie imensă a teatrului românesc, a teatrologiei româneşti şi un izvor de iniţiative care au îmbogăţit viaţa teatrală românească într-un mod remarcabil.
Comedia sa, Autostrada broaştelor, este o satiră spumoasă şi acidă la adresa birocraţiei şi a corupţiei din societatea noastră. Ca în mai toate comediile sale, şi în aceasta dramaturgul, cunoscut pentru umorul său acid şi pentru critica adusă absurdităţilor sociale şi birocratice, este nemilos cu „lumea românească” bolnavă, pătrunzând cu intruziuni nemiloase în psihologia personajelor, reuşind astfel să creioneze mediul corupt, „de o decrepitudine hazoasă”, cu tuşe groase şi caricaturale.
Piesa a fost adaptată pentru teatrul radiofonic în 2008, în regia lui Mihai Lungeanu, şi a avut o distribuţie de excepţie, incluzând actori precum George Mihăiţă, Gabriela Popescu, Şerban Georgevici, Gheorghe Dănilă, Valentin Teodosiu şi alţii.
Subiectul piesei este unul „universal” sau „comun”, am spune, în capitalismul sălbatic românesc din perioada postcomunistă. Autorul, un chirurg cu un bisturiu fin ca de laser (foloseşte uneori şi ghioaga metaforică), desfoliază straturile bolnave ale psihologiei personajelor şi ale mediului social, „operând” cu o satisfacţie şi luciditate uimitoare birocraţia, corupţia şi absurdul din administraţia publică românească. Cine este autostrada? Este istoria care ne striveşte, corupţia socială? Şi cine sunt broaştele? Suntem noi, oamenii, peste care vine şi ne îngroapă asfaltul corupţiei, al patologiei istoriei? Privind piesa din această perspectivă, vedem că ea devine o meditaţie filosofică asupra societăţii româneşti postdecembriste sau a societăţii umane în general.
Dinu Grigorescu îşi gândeşte întreaga construcţie a comediei ca pe o parabolă, dar şi ca pe o fabulă, amândouă fiind susţinute de metafore. Astfel, foloseşte metafora „autostrăzii broaştelor” pentru a ilustra lupta dintre interesele individuale şi binele comun. Intriga se concentrează pe planurile de construire a unei autostrăzi care trece printr-o zonă sensibilă, posibil un habitat natural al broaştelor, ceea ce declanşează o serie de conflicte comice.
Dialogurile sunt pline de ironie, sarcastice, cu personaje care discută despre „traficul de influenţă”, revendicări de terenuri şi soluţii birocratice absurde, cum ar fi „Valea plângerilor, terenuri revendicate, neretrocedate”. Un personaj exclamă: „Dragă primarule, la orice investiţie apar reclamaţii: unii pierd, dar noi avem numai de câştigat! Şi noi, şi ţara!” – o replică ce subliniază ipocrizia şi interesul personal mascat sub pretextul binelui public.
Piesa foloseşte umorul pentru a evidenţia corupţia, incompetenţa şi absurdul din procesele administrative, dar şi indiferenţa faţă de mediu şi faţă de cei afectaţi de deciziile autorităţilor. Broaştele pot fi văzute, cum spuneam, ca o metaforă pentru cei vulnerabili, pentru oamenii de rând, ale căror nevoi sunt ignorate în favoarea „progresului” birocratic. Stilul şi tonul comediei lui Dinu Grigorescu sunt caracterizate de un umor incisiv şi perplex, de şarje ironice sau caricaturale ori groteşti, care duc în adânc analiza psihologiei personajelor, dar şi a moralei şi a nivelului educaţional al societăţii româneşti.
Stilul său combină satira socială cu elemente de absurd, creând situaţii care par hilare, dar care ascund o critică şi o logică profunde. Dialogurile sunt rapide, pline de replici acide, ironice, care îţi „zgârie” conştiinţa, iar personajele sunt adesea caricaturale, reprezentând tipologii din societatea românească: funcţionari corupţi, politicieni oportunişti sau cetăţeni prinşi în hăţişul birocraţiei.
Dinu Grigorescu are un talent aparte pe care-l foloseşte pentru a transforma realităţi dure în scene comice, gesturi caricaturale, întâmplări sau cioburi de situaţii umane într-un epic savuros, care se închide după ce lectorul sau spectatorul a finalizat de citit sau audiat piesa în formatul de teatru la microfon, într-o poveste moral-educaţională şi într-o atmosferă plină de umor.
Comedia aceasta poate fi privită ca atunci când întorci o lunetă şi te uiţi prin celălalt capăt, fiind o introspecţie mişcată făcută de societate, care se autoanalizează prin ochii şi viziunea dramaturgului.
Autostrada broaştelor face parte, cum spuneam, din vasta operă a dlui Dinu Grigorescu, care a scris peste 65 de comedii, dintre care doar 20 au fost puse în scenă sau adaptate radiofonic sau la TV, fiind una din cărămizile importante ale marii construcţii care este opera dramaturgică văzută în cadrul larg al istoriei dramaturgiei româneşti sau pe fundalul ultimelor decenii ale fenomenului teatral românesc.
Piesa este în acelaşi timp şi expresia talentului de comediograf şi a experienţei personale a autorului ca specialist în administraţia publică (a fost secretar general al Municipiului Bucureşti şi consilier al premierului Adrian Năstase), ceea ce îi conferă o autenticitate deosebită în descrierea mecanismelor birocratice şi a corupţiei.
Adaptarea radiofonică din 2008 a fost realizată de Mihai Lungeanu pentru Teatrul Naţional Radiofonic şi a fost bine primită de publicul de teatru şi de critica teatrală. De asemenea, spectacolul în formatul teatrului radiofonic a pus în lumină distribuţia actoricească de calitate, jocul în vervă şi cu naturaleţe al actorilor. Remarcăm, de asemenea, în mod laudativ regia dlui Mihai Lungeanu, care a accentuat şi a colorat spiritul satiric al textului. Muzica şi regia muzicală au fost realizate de George Marcu, iar echipa tehnică a contribuit şi ea la o producţie de înaltă calitate a spectacolului radiofonic.
Ascultând pentru a doua oară comedia la radio, mărturisim că ni s-a părut şi mai interesantă, mai profundă, având o străbatere semantică mai adâncă.
Conchidem că Autostrada broaştelor este una din comediile de valoare ale dramaturgiei contemporane şi tocmai de aceea o recomandăm teatrelor, directorilor de teatre şi regizorilor pentru a o descoperi şi a o pune în scenă.
Autorului, ajuns la frumoasa vârstă de 87 de ani, îi urăm multă sănătate, multă creativitate şi noi succese în continuare!
Cronică de Ştefan DUMITRESCU, dramaturg, poet, prozator, critic literar
(Foto: tnr.srr.ro)
Autostrada broaştelor
de Dinu Grigorescu
Adaptarea radiofonică: Mihai Lungeanu
Regia artistică: Mihai Lungeanu
Distribuţia:
Gigi Curcan – George Mihăiţă
Mami – Gabriela Popescu
Bănel – Şerban Georgevici
Primarul – Gheorghe Dănilă
Bancherul – Valentin Teodosiu
Andrei – Dragoş Huluba
Neli – Delia Seceleanu
Rambo – Florin Anton
Primul erou – George Grigore
Al doilea erou – Florin Dobrovici
Regia de montaj: Monica Wilhelm şi Mirela Anton
Regia de studio: Violeta Berbiuc
Regia muzicală: George Marcu
Regia tehnică: Vasile Manta
Redactor: Domnica Ţundrea
Producător: Vasile Manta
O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, noiembrie 2008.
