„Doamnele de la Radio”, la Avangardia

0
173

Noua premieră a Teatrului Avangardia, intitulată sugestiv Doamnele de la Radio, confirmă încă o dată vocaţia acestei trupe de a se menţine în avangarda teatrului independent românesc. Repertoriul lor propune mereu piese incitante, cu teme contemporane, adesea sensibile, dar tratate cu inteligenţă dramaturgică şi emoţie autentică.

De această dată, ni se oferă o tragedie cotidiană cu rezonanţă universală: lupta cu boala, cu destinul, cu frica. Cele trei protagoniste – femei foarte diferite ca statut, profesie şi temperament – sunt unite de o experienţă comună: descoperirea unei boli necruţătoare.

Spectacolul debutează printr-o serie de autobiografii scurte, construite cu precizie, care conturează trei portrete distincte, imposibil de întâlnit în mod obişnuit, dar aduse împreună de suferinţă. Tema este tratată direct, fără metafore sau alegorii, cu replici vii, desprinse parcă din viaţa de zi cu zi – ca o conversaţie intimă despre boală, moarte, speranţă şi solidaritate.

Dialogurile au o dinamică remarcabilă, iar structura dramatică este modernă şi economică.

Decorul – minimalist – devine un spaţiu mental, iar actriţele, într-un veritabil „teatru în teatru”, preiau pe rând şi alte roluri episodice, pentru a conferi fluiditate acţiunii şi varietate emoţională.

Cele trei femei reprezintă tipologii bine definite: una prosperă, cu un loc de muncă stabil, visând la o casă la munte; alta debusolată, copleşită de viaţa personală şi profesională; şi cea de-a treia, o mamă care se luptă să găsească o şcoală potrivită pentru fiica ei, oscilând între public şi privat.

Pe parcurs, drumurile lor se intersectează firesc, între farmacie, shopping şi policlinică – locuri unde diagnosticul vine adesea târziu, iar birocraţia şi digitalizarea haotică agravează destinul bolnavilor. Spectatorii recunosc în aceste detalii fragmente din propria realitate şi se regăsesc emoţional în drama celor trei personaje.

Textul (Cristina Clemente), de o simplitate intenţionată, are un puternic impact empatic. Sub umorul amar, se ascunde o meditaţie asupra fragilităţii umane, asupra solidarităţii feminine şi a curajului de a lupta.

Regizorul Ricard Reguant, mentor al Teatrului Avangardia, reuşeşte o montare echilibrată, inteligentă, cu subtile variaţii de ritm şi ton. Chiar dacă decorul este unic şi static, jocul scenic se desfăşoară într-o continuă mişcare interioară.

Cele trei actriţe fac o demonstraţie de expresivitate şi nuanţă:

  • Cătălina Grama compune cu fineţe portretul femeii de carieră, puternice şi vulnerabile totodată.
  • Ioana Mărcoiu oferă o compoziţie complexă, între rolul de mamă şi cel de femeie confruntată cu propria fragilitate.
  • Gabriela Porumbacu, explozivă şi plină de energie, aduce nota de spontaneitate şi umor, echilibrând tensiunea dramatică.

Scenografia minimalistă (Bogdan Amarfi), dublată de tratamentul muzical subtil (Kristian Møller-Munar), susţine perfect atmosfera fiecărui moment-cheie.

Doamnele de la Radio este un spectacol care atinge sufletul publicului fără artificii. E o meditaţie despre viaţă şi moarte, despre curaj şi acceptare, spusă cu sinceritate şi cu o emoţie care nu se uită uşor. Un spectacol despre fragilitatea vieţii şi puterea de a merge mai departe.

Cronică de Dinu GRIGORESCU

(Foto: Andrei Gîndac)

 

Doamnele de la Radio 

de Cristina Clemente

Distribuţia: Cătălina Grama, Ioana Mărcoiu, Gabriela Porumbacu

Regia: Ricard Reguant
Traducere: Mihaela Stanca
Costume: Wilhelmina Arz şi Yokko
Decor: Bogdan Amarfi
Muzica: Kristian Møller-Munar
Light Design: Dan Bujor
Sound Design: Andrei Tomescu

Voci din off: Ana Iorga, Denisa Ticu, Mădălina Tanasă, Andreea Cigolea, Bianca Bora, Mihaela Stanca, Cristina Dragomirescu, Dănuţ Deaconu, George Remeş

Producător: Teatrul Avangardia, în colaborare cu Teatrul Godot

Data premierei: 24 octombrie 2025

Dinu Grigorescu
Dinu Grigorescu (n. 4 iunie 1938, Ploieşti, România) este dramaturg, poet, prozator, jurnalist, critic teatral, editor şi specialist în administraţia publică, fiind unul dintre cei mai prolifici dramaturgi români din generaţia optzecistă. A publicat 52 de cărţi de teatru, poezie şi proză, 65 de comedii (dintre care i s-au jucat doar 20 ca spectacole scenice, radiofonice, TV şi lecturi) şi 5 volume de critică teatrală. Deţine numeroase premii literare, inclusiv pe cel al Uniunii Scriitorilor pentru cartea de dramaturgie publicată de Editura Academiei în 2021.