Programul celei de a treia zile a TES FEST a cuprins workshopuri, concerte, spectacole muzicale:
• ora 10.00: workshopul de dans idiş Să dansăm, coordonat de violonistul, compozitorul şi educatorul german Mark Kovnatzkiy, la Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor din România, din strada Mămulari, nr. 3
• ora 14.00: în acelaşi sediu, a avut loc al doilea workshop susţinut de Mark Kovnatzkiy, Klezmer, o incursiune aprofundată în principiile fundamentale ale stilului klezmer tradiţional
• ora 17.00: în Piaţa Universităţii, în zona fântânii arteziene, am ascultat Un cântec, o glumă şi un strop în pahar, spectacol muzical de cabaret contemporan marca TES, în distribuţie regăsindu-se actorii Mihai Niţu, Andrei Miercure, Vlad Nicolici, Iolanda Covaci, Mirela Nicolau, Geni Brenda Vexler, Arabela Neazi, Darius Daradici, Filip Popescu, alături de TES Orchestra
• ora 17.00: la sediul TES, am văzut spectacolul muzical susţinut de Bucharest Klezmer Band – Bogdan Lifşin (dirijor şi acordeon), Alexandru Cristian Sărbuşcă (clarinet), Tudor Stefan Urjan (trombon), Rodica Gancea (vioară), Radu Gheorghe (percuţie), Ştefan Iuga (bas), Cristian Dragomir (clape), Arabela Neazi, Geni Brenda Vexler, Carmen Hannah Ioviţu, Carla Lifşin (voce) –, care a adus pe scena TES FEST energia şi vitalitatea specifică genului klezmer, originar din comunităţile evreieşti ashkenaze din Europa de Est
• ora 19.00: am asistat, la TES, la Cântarea cântărilor în viziunea multimedia a Teatrului Evreiesc „Estera Rachel şi Ida Kamińska” şi a Centrului de Cultură Idiş din Varşovia.
Spectacolul este o formă inedită de prezentare a faimoasei Cântarea cântărilor din timpurile evreice, transferată şi în Biblia ortodoxă, şi care exprimă o sumedenie de adevăruri existenţiale, dragostea fiind principala virtute a omului supus încercărilor vieţii.
Spre deosebire de luxuriantele montări de până acum, ultima pusă în scenă fiind cea a lui Andrei Munteanu, formula scenică aleasă de actorii polonezi este spiritul nonconformismului extrem pe care arta poloneză l-a exprimat întotdeauna, prin inedit, prin esenţializarea formelor şi a fondului naraţiunii, atât în dramaturgie, cât şi în scenografie, în arta plastică, în muzică.
Există un rafinament special şi o notă de excentricitate care, în spectacolul de aseară, s-a bizuit pe trei paliere, predominând dragostea dintre el şi ea, care se manifestă într-un decor umplut cu petale de flori albe ca zăpada, unde tinerii îndrăgostiţi se văd, se revăd, se îmbrăţişează multiplu, se despart, devin obsesivi unul pentru celălalt, pe fundalul unei uriaşe melancolii exprimate prin mijloace cinematografice în alb-negru.
Aceiaşi tineri apar în megaportrete, ea – cu pletele în vânt, el – cu ochii spre spectatori, amândoi îmbrăţişându-se cu disperare, pe fundalul unui fum aproape continuu, care te împinge să revezi fumul sinistru emanat de coşurile din lagărele de exterminare prin care trupurile oamenilor nevinovaţi, masacraţi cu sălbăticie incredibilă, treceau şi deveneau cenuşă. Imaginile vorbesc în profunzime şi în paralel cu ce şoptesc cei doi tineri într-un dans nebun al îmbrăţişărilor şi al poftei de viaţă, în timp ce tragedia existenţială se furişează în mintea spectatorului cunoscător sau mai puţin cunoscător al textului ce-l conţine Cântarea cântărilor.
Se aud şi voci din off, dar în limba poloneză, iar cuvintele traduse în româneşte sunt prea mici şi prea sus amplasate pe ecran pentru a permite spectatorului o lectură concomitentă.
Mişcările actorilor sunt de felină, sunt pasionale, sunt coregrafice, iar cântecele sunt triste şi vesele. La un moment dat, am avut impresia că ea este Ofelia modernă, iar el un Hamlet ce i-a fost predestinat.
Din punct de vedere stilistic, spectacolul este impresionant, deşi naraţiunea se estompează şi se limitează la formatul regizoral şi estetic dorit de realizatori.
Prezenţa teatrului polonez la TES FEST conferă acestuia o notă de originalitate în plus şi o viziune demnă de aplauzele spectatorilor.
Recenzie de Dinu GRIGORESCU
Cântarea cântărilor
după Cântarea lui Solomon sau Cântarea cântărilor, carte poetică din Vechiul Testament
Regia, coregrafia, scenariul, scenografia: Jakub Lewandowski
Muzică şi aranjament muzical: Jakub Lewandowski, Patrycja Hefczyńska
Video, material filmat, vizualizări: Paweł Szymkowiak
Video & light design: Paweł Murlik
Distribuţia:
Adrianna Kieś
Daniel „Czacza” Antoniewicz
Producător: Teatrul Evreiesc „Estera Rachel şi Ida Kamińska” – Centrul de Cultură Idiş Varşovia
Spectacol în limbile poloneză şi idiş (cu titrare în limbile română şi engleză).
