Pentru ce ar trebui să închinăm totuşi în aceste tulburate şi tulburătoare vremi?! Pentru TEATRU! Pentru TEATRUL care este la fel de „vechi” pe cât este OMUL… Aşadar, LA MULŢI ANI! pentru OMUL de la care a început totul, atunci când a descoperit că TEATRUL îl defineşte, îl împlineşte, îl hrăneşte şi îl mulţumeşte, indiferent de ce vârstă ar avea el, OMUL. Sau TEATRUL. Aşadar, sărbătorim această zi MONDIALĂ pentru că aparţine lumii, reprezintă lumea şi se adresează lumii. Adică oamenilor care (chiar dacă ştiu sau nu) „joacă” teatru. Tot noi actori, tot noi spectatori. TEATRUL ne uneşte, dezvoltându-ne independenţa, şi ne ocroteşte fiinţele, unindu-ne. Noi (ne) trecem, dar TEATRUL rămâne, indiferent dacă ne păstrează sau nu… Este de remarcat marea şansă a Teatrului Radiofonic de a păstra vocile şi ideile prezentului pentru urechile viitorului… Este un dar făcut zilnic tuturor ascultărilor săi, iubitori de radio, de TEATRU, de viaţă… Prozit!
Mihai LUNGEANU,
regizor de teatru
