Coincidenţă sau mesaj? Două spectacole în aceeaşi seară la Teatrul Naţional Radiofonic: „Ciripit de păsărele” şi „Ultima cafea cu Iuliu Maniu”

Aproape trei ore de teatru cu Dinu Grigorescu la posturile Radio România

0
44

Luni, 20 ianuarie 2025, s-a petrecut un eveniment deosebit în istoria radioului şi a teatrului românesc: la Radio România Cultural, începând cu ora 22.00, a fost difuzată comedia Ciripit de păsărele de Dinu Grigorescu, care s-a încheiat la ora 23.17, iar de la ora 23.05, la Radio România Actualităţi, a fost transmisă piesa Ultima cafea cu Iuliu Maniu a aceluiaşi autor, finalizată după miezul nopţii.

Această întâmplare rară şi fericită reprezintă un omagiu adus unuia dintre cei mai mari comediografi contemporani, un autor cu o operă dramaturgică vastă şi valoroasă. La vârsta de 86 de ani (născut în oraşul lui I. L. Caragiale), Dinu Grigorescu rămâne unul dintre cei mai prolifici dramaturgi ai generaţiei optzeciste, cu 56 de cărţi publicate şi 65 de comedii scrise, dintre care doar 20 au fost transpuse scenic, la radio, TV şi ca spectacole-lectură.

Dramaturgul are o ascendenţă mai mult decât strălucită, fapt care ne îndreptăţeşte să afirmăm că, prin zestrea sa genetică, dar mai ales prin activitatea şi opera strălucită, duce mai departe jertfa, speranţele şi visurile unor mari înaintaşi, aducându-le în acelaşi timp un meritat elogiu.

O viaţă ca un roman

Provenind dintr-o familie de renume, cu rădăcini politice importante, viaţa dramaturgului a fost presărată cu greutăţi şi încercări, mai ales după 1948. Obstacolele întâmpinate l-au întărit şi i-au oferit inspiraţie pentru multe dintre piesele sale. În Ultima cafea cu Iuliu Maniu, Dinu Grigorescu evocă figura emblematică a liderului PNŢ, Iuliu Maniu, dar şi drama familiei sale, oferind o perspectivă lucidă asupra perioadei negre din istoria României (1948 – 1964).

În această piesă, Dinu Grigorescu nu doar că îşi povesteşte destinul, ci reuşeşte să creeze o meditaţie profundă asupra suferinţelor şi demnităţii umane. Povestea evocă ultima întâlnire dintre tatăl autorului, avocatul Paul Grigorescu, şi Iuliu Maniu, arestat în scurt timp după o discuţie simbolică, marcată de „ultima cafea”. Din acea zi, pentru Iuliu Maniu a început calvarul care s-a terminat într-o groapă comună la Sighet.

Debutul în teatru

Comedia Ciripit de păsărele, difuzată la Radio România Cultural, a marcat debutul dramaturgului în teatru, în 1978, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în regia Sandei Manu. Distribuţia piesei a inclus nume legendare precum Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Iurie Darie, Ştefan Tapalagă, Liliana Ţicău şi Valentin Plătăreanu. Spectacolul s-a bucurat de un succes imens, fiind jucat timp de trei stagiuni, cu săli pline la toate cele 107 reprezentaţii. Scriitura deloc tributară clişeelor epocii i-a asigurat autorului dramatic priză la spectatori din toate generaţiile şi treptat şi aprecierile criticilor de prestigiu ai epocii.

În versiunea radiofonică, regizorul Constantin Dinischiotu a transformat piesa într-un spectacol dinamic şi plin de viaţă, cu o distribuţie de excepţie: Rodica Mandache, Mihai Dinvale, George Ivaşcu, Adina Popescu, Camelia ZorlescuEugen Cristea, Valentin Uritescu, Sorin Gheorghiu, Romeo Stavăr.

Ciripit de păsărele este o comedie casnică ce surprinde, cu inteligenţă şi umor, viaţa de familie din anii ’70. Suntem în interiorul familiei Gică şi Aura Spineanu, care ba se iubesc, ba se despart, ba se rănesc, ba se alintă, apoi intrăm în „lumea interioară” a familiei Adrian şi Laura Spirescu şi vedem aceleaşi lucruri. Certurile dintre ei, acuzele, alintăturile, smiorcăielile, declaraţiile de dragoste, ameninţările cu divorţul sunt ciripiturile dintre el şi ea.  Comedia este spumoasă, chiar haioasă şi în formatul de teatru radiofonic.

Spre deosebire de comedia clasică, în care personajele sunt privite „din afară”, în această piesă publicul pătrunde şi în interiorul personajelor, descoperindu-le gândurile şi trăirile. Este o inovaţie subtilă care îmbogăţeşte genul comediei.

Dacă în comediile lui Caragiale şi în comedia clasică în general, autorul stă în sală cu publicul şi îi spune spectatorului: uite ce se întâmplă în viaţa politică, uite ce relaţie este între Zoe şi Tipătescu, ia uite ce tupeu neruşinat are Caţavencu, şi vedem personajele din afară, de la o depărtare mică, ei bine, în piesa lui Dinu Grigorescu, personajele au interfaţă. Nu ştim dacă autorul s-a gândit la lucrul acesta, pe care l-a mai folosit şi în alte comedii, dar procedeul aduce o „îmbogăţire” şi a personajului, şi a comediei, care vine din interior.

Este o piesă de atmosferă şi, în acelaşi timp, o piesă care redă „o lume” mediocră, dar plină de viaţă, cu problemele ei, cu trădările ei, cu bucuriile ei, cu eşecurile ei, cu seninătatea ei, cu oameni puternici totuşi.

O piesă despre demnitate 

Pe de altă parte, Ultima cafea cu Iuliu Maniu, transmisă la Radio România Actualităţi, schimbă registrul, fiind o piesă gravă, meditativă, care analizează cu sinceritate destinul autorului şi al familiei sale, dar şi ororile regimului comunist. Este o lecţie despre demnitate, tărie de caracter şi puterea de a învinge adversităţile; un act de conştiinţă făcut cu demnitate, fiind, din păcate, printre puţinele piese de conştiinţă din dramaturgia română. E o mărturie despre grozăviile obsedantului deceniu, cum l-a numit Marin Preda, grozăvii din care se vede că nu am învăţat mai nimic.

Ultima cafea cu Iuliu Maniu este o meditaţie a autorului (nici amară, nici fericită) asupra destinului său, un destin sinuos, trecut prin multe şi grele încercări, destin ieşit învingător, pentru că elevul Dinu Grigorescu, dat afară din şcoli pentru că provenea dintr-o familie burgheză, trimis să lucreze pe şantier, a avut inteligenţa şi tenacitatea să termine o facultate, să ajungă în posturi administrative importante şi, iată, să fie astăzi unul din dramaturgii importanţi ai României.

Construită pe secvenţe, piesa aduce în prim-plan figura dramaturgului, care devine atât personaj principal, cât şi povestitor. El este nodul care leagă toate secvenţele piesei, dând continuitate, autenticitate şi viaţă spectacolului. Destinul său, reflectat în oglinda unei epoci istorice tulburi, este redat cu autenticitate, sensibilitate, lăsând auditoriul cu întrebări profunde despre trecutul şi viitorul nostru ca naţiune. După audierea spectacolului, având viziunea epocii istorice evocate de piesă şi firul roşu al destinului autorului, rămâi cu un gust amar, cu o durere profundă în suflet.

Din distribuţia acestui spectacol răscolitor, pus în undă cu măiestrie artistică, un spectacol memorabil, care va rămâne cu siguranţă mult timp în memoria iubitorilor de teatru radiofonic, fac parte: Mircea Rusu, Şerban Cellea, Mihai Niculescu, Dan Condurache, Ionel Mihăilescu, Jeanine Stavarache, Adela Mărculescu, Liliana Pană, Tamara Creţulescu, Mircea Albulescu, Ştefan Velniciuc, Adrian Titieni, Dan Aştilean, Alexandru Georgescu, Orodel Olaru, Mircea Constantinescu, Petre Lupu, Petre Nicolae, Vasile Manta, Daniela Ioniţă Marcu şi… Dinu Grigorescu.

Un mesaj divin?

După audiţie, putem concluziona că ne aflăm în faţa a două creaţii dramaturgice de valoare, dintr-o operă dramaturgică mult mai bogată, care aşteaptă să fie urcată pe scenă.

Faptul/ coincidenţa că ambele posturi de radio româneşti au programat şi difuzat cele două piese consecutiv poate fi interpretat ca un mesaj subtil de preţuire din partea Divinităţii pentru munca şi talentul acestui mare dramaturg.

Îi încurajăm pe iubitorii teatrului radiofonic să caute cele două piese pe YouTube şi să le asculte. Vor descoperi opere de valoare, capabile să îmbogăţească sufletul şi mintea.

Felicitări, Radio România! Felicitări, Dinu Grigorescu!

Cronică de Ştefan DUMITRESCU, scriitor, critic de teatru

 

Ciripit de păsărele

de Dinu Grigorescu

Adaptarea radiofonică: Monica Patriciu

Regia artistică: Constantin Dinischiotu

Distribuţia: Rodica Mandache, Mihai Dinvale, George Ivaşcu, Adina Popescu, Camelia Zorlescu, Eugen Cristea, Valentin Uritescu, Sorin Gheorghiu, Romeo Stavăr

Asistent de regie: Diana Mihailopol

Regia de studio: Violeta Berbiuc

Regia muzicală: Patricia Prundea

Regia tehnică: Vasile Manta

Producător: Teatrul Naţional Radiofonic

Înregistrare din anul 2001 (1 octombrie)

Ultima cafea cu Iuliu Maniu

de Dinu Grigorescu

Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu

Distribuţia: Mircea Rusu, Şerban Cellea, Mihai Niculescu, Dan Condurache, Dinu Grigorescu, Ionel Mihăilescu, Jeanine Stavarache, Adela Mărculescu, Liliana Pană, Tamara Creţulescu, Mircea Albulescu, Ştefan Velniciuc, Adrian Titieni, Dan Aştilean, Alexandru Georgescu, Orodel Olaru, Mircea Constantinescu, Petre Lupu, Petre Nicolae, Vasile Manta, Daniela Ioniţă Marcu

Regia de montaj: Robert Vasiliţă

Regia de studio: Janina Dicu

Regia muzicală: Stelică Muscalu

Regia tehnică: Vasile Manta

Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea

Producător: Teatrul Naţional Radiofonic

Înregistrare din anul 2016