Evenimentele teatrale ale lunii mai – un carnaval al sunetelor, cuvintelor şi imaginilor

Luna mai, patru festivaluri teatrale şi două gale de premiere naţionale

0
121

Luna mai, deşi popular este cunoscută drept luna florilor, a fost şi luna festivalurilor teatrale, cuprinzând un amplu buchet de evenimente culturale.

S-a început cu festivalul dedicat de Institutul Cultural Român regizorului Alexander Hausvater, Între contrast şi armonie. O viaţă dedicată teatrului (14 – 18 mai), desfăşurat la Teatrul Evreiesc de Stat, urmând cea de a 27-a ediţie a Festivalului Internaţional al Teatrului de Studio (28 mai – 2 iunie), desfăşurată la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti şi având tematica Dramaturgia diasporei româneşti, şi cea de a 9-a ediţie a TES FEST – Festivalul Internaţional de Teatru Idiş (28 – 31 mai), intersectându-se cu cea de a 14-a ediţie a Festivalului Internaţional Shakespeare de la Craiova (16 – 26 mai).

Această densitate festivalieră desfăşurată pe parcursul lunii mai, la care s-au adăugat Gala Premiilor UNITER (ediţia a 32-a, 27 mai) şi Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România (31 mai), desfăşurate la TNB, reprezintă o dovadă a efervescenţei culturale şi teatrale la nivel de top rareori întâlnită şi care a angrenat forţele actoriceşti şi regizorale româneşti şi străine şi elita scriitorimii române într-un adevărat carnaval al sunetelor, cuvintelor şi imaginilor pe care se construiesc acestea.


Omagierea activităţii marelui regizor Alexander Hausvater a fost onorată de preşedintele ICR România, domnul Liviu Jicman, şi de ambasadorul statului Israel, E.S. dl Reuven Azar, în aceste momente dificile de război, şi a prilejuit trecerea în revistă a activităţii regizorale a domnului Hausvater într-o perioadă de 30 de ani de când s-a stabilit în România şi montează în teatrul românesc, concomitent având loc întâlniri cu actori, cu scenografi, cu dramaturgi şi oameni de teatru care au interferat cu marele regizor, pe fondul unor discuţii şi rememorări care s-au bucurat de succes la public. Revista Rinocerul va prezenta pe larg în numărul tipărit acest eveniment omagial, ca şi celelalte mai-sus menţionate.

Festivalul piteştean al Teatrului „Davila”, care va intra în curând în renovare prin grija autorităţilor locale ce demonstrează un apetit lărgit pentru cultură, a promovat un concept extrem de interesant: montarea în formatul teatrului de studio a unor spectacole bazate pe texte propuse chiar de autori români stabiliţi în străinătate sau reveniţi în România, cum a fost colegul nostru, Mircea M. Ionescu, căruia i s-a prezentat spectacolul Puştoaica de la etajul 13, în montarea ingenioasă a reputatului director al Teatrului Naţional „Satiricus I. L. Caragiale” din Chişinău, regizorul Sandu Grecu. Repatriat de peste 10 ani, Mircea M. Ionescu, faimos cronicar sportiv şi comediograf redutabil, care încă nu a fost montat pe o importantă scenă bucureşteană, ceea ce contrazice politica bunei primiri a repatriaţilor aventuraţi în mediul politic demagogic, a beneficiat însă de serviciile unui teatru de limbă română din Republica Moldova, care i-a montat o piesă ce a antrenat 13 actori şi o regie spectaculoasă, oferindu-i la Chişinău şi o stea pe Aleea Celebrităţilor ca semn de preţuire, scriind un text incitant pe o temă de larg interes uman care priveşte noua generaţie.

Un mare succes a avut şi spectacolul doamnei Saviana Stănescu, beneficiara unei burse în anul 2001 şi care s-a stabilit la New York, unde este şi profesor universitar la o facultate de teatru, şi care a reuşit performanţa de a avea numeroase spectacole inovatoare şi apreciate de publicul american şi internaţional, printre care se numără şi piesa prezentată sub titlul Zebra 2.0, un spectacol cu totul inedit al unui dialog între o fiinţă umană şi unul construit prin procedeul inteligenţei artificiale, regizat de Jeremy Goren.

Matei Vişniec, venit special de la Paris, a prezentat în limba română spectacolul Occident Express Ro, în regia lui Alain Timár, un vârtej dramatic unicat care oferă publicului, într-o literatură de înaltă calitate, povestea imigranţilor români ce calcă în picioare graniţele şi cutreieră o Europă lărgită şi unită, fără a-şi abandona iubirea de pământul strămoşesc.

O echipă de actori francezi, printre care s-a numărat şi o româncă stabilită la Paris şi care conduce Compania Azacusca, a prezentat spectacolul Paradoxul dorinţelor, o poveste incitantă şi emoţionantă furnizată de Ana-Maria Bamberger, medic şi dramaturg român stabilit la Hamburg.

Un dramaturg stabilit în Chicago, Bogdan-Adrian Toma, a fost prezent pe scena teatrului piteştean cu o piesă inedită de teatru în teatru, o piesă-document, dar şi de acţiune, Dragoste şi progres, în regia reputatului Cătălin Saizescu, dedicată epocii în care cenzura comunistă controla securistic teatrul românesc care se scria şi se juca în acea perioadă.

Săptămâna de teatru piteştean, care confirmă vitalitatea acestei instituţii şi datorită managerului, regizorul şi actorul Dan Tudor, a avut în program şi trei conferinţe care s-au bucurat de un enorm interes în special din partea tinerilor, susţinute de dramaturgii Saviana Stănescu (Dramaturg fără frontiere), Matei Vişniec (Condiţia dramaturgului în diaspora) şi Mircea M. Ionescu (Dificila întoarcere acasă), fiecare prezentându-şi viaţa şi opera într-un mod susţinut, dar foarte biruitor pentru noua generaţie de public.

Peste această săptămână piteşteană s-au suprapus trei zile ale Festivalului Internaţional de Teatru Idiş – TES FEST, care au pus în dificultate Rinocerul, obligat să fie simultan la două teatre. Festivalul a fost un triumf muzical, prin prezenţa unor mari artişti americani, Zalmen Mlotek şi Avi Hoffman, care au furnizat un concert ca pe Broadway, şi a inclus şi un periplu teatral (premiera Împăratul klezmerilor de Daniel Galay, în regia lui Andrei Munteanu), despre care revista noastră a publicat prompt concluziile în formatul ei editorial online.

Mai scurtă ca durată decât în ediţiile precedente, Gala Premiilor UNITER a polarizat şi focalizat recompensarea valorilor de pe întreg teritoriul teatral naţional.

La fel a făcut şi Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, condusă de preşedintele interimar Varujan Vosganian, într-un format atrăgător şi dinamic, în parteneriat cu Teatrul Naţional Bucureşti, pe scena Sălii Media, eveniment care a scos în evidenţă prin numele premianţilor şi al nominalizaţilor vitalitatea literaturii române de azi, la pachet cu activitatea editurilor ce scot produse de înaltă calitate.

Ministerul Culturii, prezent şi receptiv, a contribuit cu fonduri substanţiale pentru organizarea evenimentelor mai-sus prezentate şi în special pentru susţinerea grandiosului Festival Internaţional Shakespeare de la Craiova, aflat la 30 de ani de la înfiinţare.

Dinu GRIGORESCU

(Foto: arhiva D.G.; Teatrul „Alexandru Davila” Piteşti; Teatrul Evreiesc de Stat; UNITER; Uniunea Scriitorilor din România; Festivalul Internaţional Shakespeare Craiova)

Dinu Grigorescu
Dinu Grigorescu (n. 4 iunie 1938, Ploiești, România) este dramaturg, poet, prozator, jurnalist, comentator teatral, editor şi specialist în administraţia publică, fiind unul dintre cei mai prolifici dramaturgi români din generaţia optzecistă. A publicat 52 de cărţi de teatru, poezie şi proză, 65 de comedii (dintre care i s-au jucat doar 20 ca spectacole scenice, radiofonice, TV şi lecturi) şi 5 volume de critică teatrală. Deţine numeroase premii literare, inclusiv pe cel al Uniunii Scriitorilor pentru cartea de dramaturgie publicată la Editura Academiei în 2021.