Magia muzicii idiş: De la folclor la Broadway şi la Bob Dylan

Festivalul Internaţional de Teatru Idiş, TES FEST 2024

0
154

Festivalul Internaţional de Teatru Idiş a început ieri (28 mai 2024) cu un recital superb de muzică idiş susţinut de Zalmen Mlotek (pian) şi Avi Hoffman (vocal) din SUA. Cei doi au povestit istoria prieteniei lor de o viaţă prin intermediul cântecelor care i-au format, de la folclor idiş la muzică pop, la creaţiile evreilor Bob Dylan, Paul Simon şi Billy Joel şi la musicalurile Fiddler on the Roof şi The Golden Land, aducând pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti farmecul, umorul, emoţia, solidaritatea, înţelepciunea şi geniul acestui popor.

Concertul lor a reprezentat o ilustraţie pe viu a marii influenţe evreieşti asupra muzicii americane, din secolul al XIX-lea până azi. De la scenele teatrelor de vodevil până la mega hiturile de pe Broadway şi renaşterea muzicii folk, muzica idiş s-a împletit în ţesătura culturii americane, îmbogăţind-o cu profunzimea sa emoţională şi muzicalitatea unică.

Zalmen Mlotek este o autoritate recunoscută la nivel internaţional în muzica folclorică şi de teatru idiş, precum şi creator al unor noi musicaluri precum The Golden Land, care a fost în turneu în Italia sub sponsorizarea lui Leonard Bernstein, şi Those Were the Days, nominalizat la două premii Tony. Ca director artistic al Teatrului Naţional Idiş din New York (NYTF) în ultimii douăzeci de ani, Mlotek a contribuit la revigorarea clasicelor piese idiş, a instituit subtitrări simultane în engleză şi rusă la spectacole şi a adus pe scena idiş artişti creativi de renume din televiziune, teatru şi film, precum Itzhak Perlman, Mandy Patinkin, Sheldon Harnick, Ron Rifkin şi Joel Grey. Viziunea sa a propulsat clasicele, inclusiv producţiile NYTF ale premierei mondiale a Yentl de Isaac Bashevis Singer în idiş (1998), Di Yam Gazlonim (Piraţii idiş din Penzance, 2006), opereta lui Rumshinky din 1923 The Golden Bride (2016) şi aclamatul Fidler Afn Dakh (Scripcarul pe acoperiş în idiş, 2018). În timpul mandatului său la NYTF, compania de teatru a fost nominalizată sau a primit peste zece premii Drama Desk şi patru premii Lucille Lortel.

Zalmen & Avi

Magia muzicii idiş şi marea ei influenţă asupra muzicii americane

Muzica idiş, cu rădăcini adânci în cultura evreilor așkenazi, este mult mai mult decât o simplă formă de divertisment; este un mijloc puternic de exprimare a istoriei, tradiţiilor şi emoţiilor unui popor.

Vodevilul

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, imigranţii evrei au adus teatrul idiş în America, unde a prosperat în centrele urbane precum New York City. Influenţa muzicii idiş era evidentă în vodevil prin spectacolele entertainerilor evrei care combinau fără efort cântecele şi umorul idiş în actele lor. Sophie Tucker, adesea numită „Ultima dintre mamele fierbinţi”, şi-a început cariera cântând cântece idiş şi a trecut la vodevil, unde a devenit o vedetă importantă. Repertoriul ei includea melodii idiş şi cântece influenţate de profunzimea emoţională şi stilul narativ al muzicii idiş, aducând această tradiţie bogată publicului american mainstream.

Musicalurile de pe Broadway

Influenţa muzicii idiş pe Broadway este profundă, în special prin lucrările compozitorilor şi textierilor evrei precum George Gershwin, Irving Berlin şi Jerome Kern. Porgy and Bess al lui Gershwin include melodii şi teme care amintesc de tradiţia muzicală evreiască. Irving Berlin, născut Israel Beilin, s-a inspirat din rădăcinile sale evreieşti est-europene în multe dintre compoziţiile sale, infuzând cântece populare precum „God Bless America” cu o profunzime lirică asemănătoare muzicii idiş. De asemenea, musicalul Fiddler on the Roof, cu partitura lui Jerry Bock şi Sheldon Harnick, este direct bazat pe cultura şi literatura idiş, iar muzica sa reflectă motive tradiţionale evreieşti.

Muzica folk

În timpul renaşterii muzicii folk din anii 1960, cântecele idiş au câştigat proeminenţă prin artişti precum Pete Seeger, The Weavers şi Theodore Bikel. Interpretările lui Seeger ale cântecelor „Tzena, Tzena, Tzena” şi „Shalom Chaverim” au adus cântecele folk evreieşti şi idiş unui public mai larg, celebrând patrimoniul cultural evreiesc. Înregistrarea The Weavers a cântecului „Tzena, Tzena, Tzena” a devenit un hit, ilustrând integrarea fără cusur a muzicii idiş în tradiţia folk americană. Theodore Bikel, un cântăreţ folk şi actor proeminent, a interpretat şi înregistrat numeroase cântece idiş, păstrând şi promovând bogatul patrimoniu muzical al evreilor est-europeni.

Muzica pop contemporană

În muzica pop contemporană, influenţele idiş sunt evidente în munca artiştilor care se inspiră din melodii tradiţionale evreieşti. Trupe precum The Klezmatics şi artişti ca Regina Spektor au încorporat aceste elemente în creaţiile lor. The Klezmatics, câştigători ai premiului Grammy, fuzionează muzica idiş tradiţională cu genuri moderne, creând un sunet dinamic şi contemporan. Regina Spektor, cunoscută pentru stilul său eclectic, include adesea influenţe est-europene în muzica sa, un omagiu adus patrimoniului ei evreu rusesc.

Festivalul Internaţional de Teatru Idiş TES FEST ne reaminteşte o veche zicală evreiască, „idişul nu se vorbeşte, ci se cântă”, iar această ediţie a festivalului promite să aducă pe scenă frumuseţea şi complexitatea acestei limbi.

Concertul a fost urmat la ora 20.30 de premiera musicalului Împăratul klezmerilor, regizat de Andrei Munteanu, o producţie a Teatrului Evreiesc de Stat din România. Termenul „klezmer” provine din cuvintele ebraice „klei” (instrumente) şi „zemer” (cântec), care împreună înseamnă „instrumente de cântec”. Klezmerii sunt muzicieni evrei tradiţionali care cântă muzică klezmer, un gen înrădăcinat în tradiţiile muzicale ale evreilor așkenazi din Europa de Est.

Klezmorim au fost muzicieni profesionişti care cântau la sărbătorile evreieşti, în special la nunţi, din perioada Renaşterii până la începutul secolului al XX-lea. Ansamblurile tradiţionale klezmer includeau de obicei instrumente precum vioară, clarinet, ţambal, acordeon, trompetă şi contrabas. Aceşti muzicieni aveau un rol vital în viaţa comunităţii evreieşti, oferind fundalul muzical pentru evenimentele importante din viaţă şi sărbătorile religioase. Tradiţia klezmer a înflorit în ștetlurile şi oraşele din Europa de Est, în special în zone care acum fac parte din Polonia, Ucraina, România, Moldova, Belarus şi Lituania.

Continuarea festivalului

Festivalul continuă cu următoarea serie de evenimente:

Miercuri, 29 mai 2024: De la ora 19.00, publicul va putea viziona spectacolul Amid Falling Walls, o coproducţie internaţională a Teatrului Evreiesc de Stat din România şi Folksbiene Theatre din SUA, cel mai prestigios teatru evreiesc din America.

Joi, 30 mai 2024: La ora 15.00, va avea loc proiecţia documentarului Gimpel the Fool Returns to Poland, produs de Nephesh Theatre din Israel, cu intrare liberă. La ora 19.00, Teatrul Evreiesc de Stat din România va prezenta spectacolul Lozul cel mare.

Vineri, 31 mai 2024:  De la ora 11.30, se va desfăşura premiera Cina perfectă de Pesah, un spectacol de teatru comunitar regizat şi adaptat de Liat Farris Twaina, cu intrare liberă. Festivalul se încheie la ora 19.00 cu spectacolul Bodo’s Ducks (Chatty Women) prezentat de Yiddishpiel Theatre din Israel.

Ce înseamnă, de fapt, idiş?

Idişul, o limbă vorbită de evreii așkenazi, are o istorie îndelungată şi o semnificaţie culturală profundă. Deseori denumită „mame-lushn” (limba mamei), idişul este considerat a fi mai mult decât un mijloc de comunicare. Este o limbă bogată în tradiţii şi emoţii, reflectând viaţa cotidiană şi valorile evreieşti.

Pe lângă idiş, evreii mai vorbesc şi limba ebraică. Aceasta din urmă este limba sacră a iudaismului şi, de asemenea, limba oficială a statului Israel. Idişul a fost predominant în comunităţile evreieşti din Europa de Est, în timp ce ebraica a renăscut ca limbă modernă odată cu formarea statului Israel. Astfel, cele două limbi coabitează în cultura evreiască, fiecare având roluri distincte: idişul ca limbă a vieţii de zi cu zi şi a artei populare, iar ebraica ca limbă a religiei şi a naţiunii moderne.

Festivalul: O punte între trecut şi prezent

În concluzie, Festivalul Internaţional de Teatru Idiş TES FEST e o ocazie de a descoperi sau redescoperi celebra cultură idiş, indiferent de religie sau naţionalitate.

Articol de Alexandra ARES

(Foto afiş: TES; foto spectacol: A.A.)

Alexandra Ares
Alexandra Ares este critic de teatru, dramaturg, romancier, scenarist şi producător de televiziune, născută în România şi naturalizată în SUA, unde a trăit 20 de ani. Are un doctorat în teatrul american contemporan şi studii de teatrologie la UNATC. De asemenea, are o specializare în Foreign Policy şi Global Political Economy la London School of Economics. A lucrat ca realizatoare la Redacţia Teatru a TVR (emisiunile „Gong”, „Scena”, „Maeştrii teatrului românesc”), corespondent TVR la New York, producător de ştiri interne la CBS News din New York, director de comunicare la ONU şi Programul ONU pentru Dezvoltare etc. Este autoarea, printre altele, a romanelor „Visătoarele” şi „Viaţa mea pe net” (Polirom), a cărţii de analiză dramatică „Sam Shepard: Rebelul rigorii mortale” (Tracus Arte), a colecţiei de piese „Teatru românesc contemporan” (Editura Academiei Române), care a fost nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor din 2023. Spectacolul ei, „Frumoasa adormită şi trezită”, a fost nominalizat la Premiile UNITER pentru cel mai bun spectcol radiofonic (regia: Diana Mihailopol). Comedia ei, „O bunică de milioane”, scrisă în colaborare cu D.G., se joacă la Teatrul Dramaturgilor Români din Bucureşti. În 2023, a avut câteva spectacole-lectură şi la New York. Este membru al Comitetului de conducere al Filialei Bucureşti – Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor, membru UNITER şi membru al PEN New York. Este câştigătoarea Premiilor Next Generation Indie Awards (NYC) și Readers Favorite (Miami), finalista Premiilor BOTYA Awards (Chicago) şi laureata Premiului Filialei Bucureşti – Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. www.alexandra-ares.com www.fundațiaspiritromanesc.ro