Opinii & Eseuri

Cei care mă cunosc mai îndeaproape ştiu destul de bine statutul financiar de care beneficiez în calitate de înalt funcţionar al statului pe care l-am slujit nonstop, cu credinţă, inteligenţă, efort maxim, onestitate, sâmbete lucrate, program nenormat, în condiţii uneori de stres maxim. Sunt pur şi simplu uimit aflând de...

Am văzut și eu „Cravata galbenă”, deși, după tot felul de ,,exegeze", una mai țâfnoasă decât alta, dar toate la fel de savante și de bine plasate ca unghi al privirii, era cât pe ce să renunț și să accept sentințele, asumandu-mi concluzia că avem de-a face cu o...

Există, la Dinu Grigorescu, o întrebare-paradox, formulată chiar de el, care definește șase decenii de creație sub asediul istoriei: teatrul ca hipnoză declanșează frenezie, sau frenezia teatrului este, intrinsec, hipnoză? Cazul său, disecat de Eugen Șerbănescu în această recenzie a volumului memorialistic„Hipnoza comediei”, este al unui rinocer à rebours: un spirit neîmblânzit, contondent, care și-a croit drumul prin „falsul existențial” al dictaturii comuniste transformând drama brută în material fisionabil literar, în comedie.

Miercuri, 22 octombrie, de la ora 12.00, la sediul UNITER de pe Strada George Enescu nr. 2–4 din București, a avut loc audiţia în avanpremieră a selecţiunilor din Trilogia Labdacizilor: „Oedip rege”, „Oedip la Colonos” şi „Antigona” de Sofocle. Adaptarea radiofonică și regia artistică poartă semnătura lui Gavriil Pinte....

Ce anume v-a atras inițial la universul lui Bernhard — revolta, ironia, sau felul în care transformă luciditatea în poezie? Bernhard m-a sedus încă din perioada studenției. Fascinația pentru el a continuat în timp, am citit multe dintre piesele sale în anii ’80. A urmat întâlnirea cu Livada de vișini,...

„Transmitem nu ceea ce vrem, transmitem nu ceea ce ştim,  transmitem ceea ce suntem.”  Jean Jaurès Loc al improvizaţiei geniale, după cum denumeşte Hans-Georg Gadamer teatrul, loc al evenimentului, al vieţii sociale, cum arată experienţa în fapt, şi teorie a acestui mod de existenţă artistică, teatrul este sanctuarul în care prezentul actualizează trecutul...

Puţine concepte au fascinat mai mult mintea umană decât timpul. Îl respirăm, îl trăim, îl măsurăm, îl pierdem, îl dorim sau ne temem de el. Timpul este singurul element pe care nu îl putem ocoli şi care, totuşi, scapă oricărei definiţii finale. Filosofii s-au întrebat încă din Antichitate: „Ce...

Revoluţia română m-a surprins în spitalul Berceni, unde am fost forţat să mă internez din cauza unei tensiuni mărite, şi de unde am evadat noaptea pentru a mă alătura manifestaţiilor care au însemnat cea mai mare Revoluţie din istoria Principatelor Unite şi a României, în ciuda faptului că este...

Articolul Paradoxul Caragiale: O ipoteză despre coerenţă cuantică în educaţie, publicat în revista Rinocerul, reprezintă o primă articulare publică a unei teorii aflate în plină construcţie ştiinţifică. El prefigurează direcţiile de analiză ale unui studiu de amploare, aflat în curs de finalizare, care investighează în mod transdisciplinar apariţia unui sistem...

După taifunul alegerilor reprogramate de o Curte Constituţională departe de spiritul lui Iorgovan, pe care l-am cunoscut încă din tinereţe, şi foarte arogant instalată în fotolii şi privilegii, parcă dincolo de naţiune, nefiind un suveranist, ci un occidentalist, pentru că noi învăţăm de la Occident şi nu Occidentul de...