4 aprilie 2024. La 158 de ani de la înfiinţare, Academia Română şi-a sărbătorit istoria şi contribuţiile semnificative aduse dezvoltării culturii şi ştiinţei în România. Fondată în 1866, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Academia a fost creată cu scopul de a promova excelenţa în cercetare şi de a conserva patrimoniul cultural şi istoric al ţării.
La ceremonia aniversară, eruditul istoric acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a adresat un mesaj de recunoştinţă şi apreciere pentru contribuţiile tuturor celor implicaţi în activitatea Academiei. Dl Pop a reamintit celor prezenţi în aula Academiei faptul că, în primii ani ai existenţei sale, Academia a jucat un rol crucial în consolidarea identităţii culturale naţionale şi în promovarea cunoaşterii în rândul intelectualilor români. Printre fondatorii săi se numără personalităţi marcante precum Ion Heliade Rădulescu, Titu Maiorescu şi Alexandru Odobescu, care au contribuit la conturarea direcţiei şi a scopurilor Academiei.
În decursul existenţei sale, instituţia a fost martoră la numeroase realizări notabile care au influenţat pozitiv diverse domenii ale societăţii româneşti.
Academia Română a avut un impact major asupra sistemului de învăţământ superior din România. În 1892, instituţia a fost implicată în fondarea Şcolii Normale Superioare de Fete, care ulterior a devenit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Această iniţiativă a contribuit la promovarea educaţiei şi a culturii în rândul femeilor din România şi a avut un impact durabil asupra sistemului de învăţământ.
În 1906, Academia Română a contribuit la înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a României, instituţie care a devenit un reper în domeniul muzeologiei şi al cercetării istorice. Muzeul găzduieşte colecţii impresionante de artefacte şi documente istorice, oferind publicului o perspectivă bogată asupra istoriei naţionale.
În plus, Academia a fost implicată în proiecte de conservare a patrimoniului cultural imaterial al României. Un exemplu notabil este efortul de documentare şi protejare a tradiţiilor folclorice şi a limbilor minoritare, iniţiative care au contribuit la menţinerea diversităţii culturale şi lingvistice a ţării.
În domeniul ştiinţei, Academia Română a fost un promotor al cercetării şi inovării. Un exemplu semnificativ este contribuţia sa la explorarea şi valorificarea resurselor naturale ale României. Prin intermediul Institutului de Geologie al României, înfiinţat în 1906, Academia a fost implicată în cercetarea şi exploatarea resurselor minerale şi energetice ale ţării, contribuind astfel la dezvoltarea industriei şi economiei naţionale.
De asemenea, Academia Română a jucat un rol semnificativ în conservarea şi promovarea patrimoniului cultural şi istoric al României. Un exemplu remarcabil este crearea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” în 1937, sub coordonarea Academiei. Acest institut a fost implicat în numeroase descoperiri arheologice importante şi în conservarea siturilor istorice din întreaga ţară.
În domeniul culturii şi artei, Academia Română a fost implicată în iniţiative esenţiale care au adus la viaţă şi au promovat bogăţia culturală a ţării. Un exemplu notabil este crearea Muzeului Literaturii Române în 1956, sub egida Academiei. Acest muzeu a devenit un punct de referinţă pentru literatura română, găzduind expoziţii permanente şi temporare, precum şi conferinţe şi alte evenimente culturale.
Cu toate că a fost un centru de excelenţă academică şi culturală, Academia Română a fost şi ea afectată de regimul comunist instaurat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. Numeroşi membri ai săi au fost persecutaţi şi chiar ucişi în detenţie sau în urma torturii şi represiunii politice. Printre aceştia se numără şi Victor Bădulescu, un ilustru profesor universitar şi istoric, Gh. I. Brătianu, un reputat om politic şi academician, precum şi Iuliu Maniu, o figură remarcabilă în lupta pentru democraţie şi drepturile omului în România interbelică. Sacrificiul acestor membri ai Academiei trebuie să fie amintit şi onorat în contextul celebrării istoriei sale.
În plus, Academia a promovat colaborarea între diferite domenii ştiinţifice şi culturale. Prin intermediul proiectelor sale interdisciplinare, precum colaborările între cercetători din domeniile istoriei, arheologiei şi antropologiei, Academia a facilitat dezvoltarea unor abordări complexe şi comprehensive asupra problemelor sociale şi culturale contemporane.
Academia Română a fost, de asemenea, un promotor al dialogului şi colaborării internaţionale în domeniul academic şi cultural. Prin participările sale la reţele internaţionale de cercetare şi colaborarea cu instituţii similare din alte ţări, Academia a contribuit la schimbul de idei şi cunoştinţe între experţi din întreaga lume, consolidând astfel reputaţia României în comunitatea academică şi culturală internaţională.
La eveniment, a vorbit prin Zoom şi preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prof. dr. Ion Tighineanu, cercetător în nanotehnologii. Fondată în 1946, Academia de Ştiinţe a Moldovei a jucat un rol crucial în dezvoltarea ştiinţei şi culturii în Republica Moldova. Instituţia a promovat cercetarea şi inovarea în diverse domenii, contribuind la progresul ştiinţific şi cultural al ţării şi la consolidarea relaţiilor academice între cele două state româneşti.
Printre numeroasele personalităţi care au venit la eveniment s-a numărat şi scenograful Dragoş Buhagiar, preşedintele UNITER.
Majoritatea membrilor Academiei au venit îmbrăcaţi în frumoasa uniformă specifică. Costumul de academician este un simbol al distincţiei şi prestigiului în lumea academică. Acesta a fost creat de către Dimitrie Paciurea, sculptor şi membru al Academiei Române, în anul 1910, la solicitarea şi sub îndrumarea lui Nicolae Iorga, pe atunci preşedintele Academiei. Inspirat din modelele costumelor academice occidentale, dar adaptat tradiţiilor şi valorilor culturale româneşti, costumul de academician este compus dintr-un frac negru cu guler şi rever în culorile tradiţionale ale României: roşu, galben şi albastru. În plus, costumul este accesorizat cu o batistă albă şi o medalie distinctivă, care simbolizează excelenţa în domeniul ştiinţific şi cultural. Acest costum elegant şi solemn conferă academicienilor o prezenţă impunătoare, care aminteşte de tradiţia şi marea cultură de odinioară.
În final, preşedintele Academiei a anunţat planurile de construire a unui nou edificiu în curtea actualei clădiri istorice, care va deveni un muzeu.
Evenimentul a inclus şi proiectarea unui film documentar dedicat istoriei şi contribuţiilor Academiei Române.
Acestea sunt doar câteva mărturii de la recenta aniversare. În cei 158 de ani de existenţă, prin activităţile sale diversificate şi impactul său asupra societăţii româneşti, Academia continuă să-şi consolideze poziţia sa ca un pilon al cunoaşterii şi culturii în România şi în întreaga lume.
În contextul evoluţiei rapide a cercetării şi inovării la nivel global, este crucial ca Academia Română să beneficieze de resurse financiare adecvate pentru a-şi îndeplini misiunea într-un mod eficient şi competitiv. Pentru a rămâne la nivelul instituţiilor similare din alte ţări şi pentru a menţine un standard înalt de excelenţă în cercetare şi educaţie, este necesară o creştere a bugetului alocat Academiei. Fondurile suplimentare ar putea fi direcţionate către diverse proiecte de cercetare, editoriale, achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne, sprijinirea mobilităţii academice şi atragerea şi retenţia de talente în domeniul ştiinţei şi culturii. Prin investiţii adecvate, Academia Română ar putea consolida poziţia României în peisajul academic şi cultural internaţional, contribuind la dezvoltarea durabilă şi la promovarea inovaţiei şi a cunoaşterii.
Revista RINOCERUL
(Foto: Rinocerul)
